Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cum au ajuns locuri de pe planeta Marte să poarte nume ca „Ghoufi” şi „Djurdjura”

Cum au ajuns locuri de pe planeta Marte să poarte nume ca „Ghoufi” şi „Djurdjura”

Nume ca „Ghoufi” şi „Djurdjura” ar putea părea neobișnuite pentru situri de pe planeta Marte, însă fizicianul algerian Nourredine Melikechi a explicat pentru AFP că unele părţi ale planetei roșii au fost denumite după parcuri naturale din țara sa natală, el dorind astfel să atragă atenţia în acest fel asupra fragilităţii Pământului, relatează News.ro.

În afară de „Ghoufi” şi „Djurdjura”, un al treilea sit de pe Marte a fost botezat la rândul său după un parc natural din țara nord-africană: „Tassili n’Ajjer”. Melikechi, un membru al misiunii NASA pentru Marte, a declarat că s-a simțit mândru să aducă astfel un omagiu ţării sale natale.
„Planeta noastră este fragilă şi acesta este un semnal adresat lumii pentru a avea grijă de parcurile noastre naţionale, fie că sunt în Algeria sau în altă parte”, a explicat fizicianul, intervievat în Statele Unite de AFP-TV.

Pentru omul de ştiinţă, atribuirea de nume algeriene anumitor situri marţiene este justificată în special de asemănarea lor frapantă.

„Primul care mi-a venit în minte a fost Tassili n’Ajjer”, a povestit Melikechi, care a părăsit Algeria în 1990 pentru Statele Unite, unde predă la Universitatea Massachussetts Lowell.
Tassili este un înalt platou arid din Sahara, caracterizat prin formaţiuni stâncoase care domină dunele de nisip şi a fost clasificat de UNESCO pentru prezenţa unor picturi preistorice datând de cel puţin 12.000 de ani.
„De fiecare dată când văd fotografii cu Marte, îmi amintesc de Tassili, iar acum când văd Tassili, îmi amintesc de Marte”, a subliniat fizicianul.

„Mari divinități marțiene” în deșertul din Algeria
Mai multe dintre picturile preistorice din situl UNESCO înfăţişează giganţi cu un singur ochi şi coarne, pe care arheologul francez Henri Lhote i-a descris drept „mari divinităţi marţiene” într-o carte publicată în 1958 („A la recherche des fresques du Tassili”).
„Aceste picturi sunt o semnătură, o carte care spune povestea modului în care trăiau oamenii în trecut. Vedem animale, dar şi personaje care par să fi venit din altă parte”, spune cercetătorul.

Unii cercetători sunt de părere că aceste picturi rupestre au fost desenate după ce populaţiile preistorice au consumat substanţe psihotrope.

Anunțul NASA privind locurile de pe Marte a produs mândrie în țara africană
Anunţul privind siturile algeriene, făcut de NASA la începutul lunii, a încântat presa locală şi autorităţile din țara nord-africană.

Ministrul Culturii, Zouhir Ballalou, a salutat „recunoaşterea mondială şi istorică” a bogăţiilor „naturale şi culturale” ale Algeriei.
În ultimii ani, guvernul algerian a încercat să promoveze turismul, în special în Sahara, prin eliberarea de vize la sosire.

Aproximativ 2,5 milioane de turişti au vizitat Algeria anul trecut, o cifră record pentru ultimii 20 de ani.

Melikechi speră că noile denumiri vor atrage mai mulţi vizitatori în ţara sa natală. „Aceste locuri sunt comori pe care noi, oamenii, le-am moştenit. Ele trebuie neapărat conservate”, afirmă fizicianul.

hotnews.ro

Noutați dupa tema