Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Măsurile monetare contra inflației nemonetare

Măsurile monetare contra inflației nemonetare

Comentariul agenției InfoMarket
 
În I semestru din 2022, Banca Națională a Moldovei a vândut valută pe piața valutară interbancară în sumă de $412,13 mln (echivalentul sumei). Iar vârful vânzărilor a coincis cu lunile ianuarie-aprilie, când aeastă sumă ajungea la $456,23 mln. Cum putem să ne dăm seama, volumul principal de vânzări a avut loc în martie 2022, ceea ce s-a datorat afluxului mare de refugiați din Ucraina, care schimbau hrivnele prin lei în euro pentru a se deplasa mai departe în țările UE.
 
Dinamica intervențiilor valutare ale BNM în I semestru din 2022 (mii USD)
 

  Cumpărare Vânzare Balanța
Jan 6000 117376 -111376
Feb 31000 142000 -111000
Mar 14200 228000 -213800
Apr 15950 36000 -20050
May 36600 19000 17600
June 26500 0 26500
  130250 542376 -412126
 
 
Nu luăm în considerare tranzacțiile SWAP, care au fost înregistrate și în prima jumătate a anului, deoarece, pe de o parte, acestea au fost extrem de nesemnificative ca volum, iar pe de altă parte, însăși forma tranzacției SWAP implică o vânzare-cumpărare inversă de valută. De fapt, este vorba de un schimb de valută în condițiile diferenței de casă, cu obligația de a efectua un schimb invers la cursul convenit de părți.
 
BNM vinde valută pe piața internă pentru a satisface cererea sporită în cadrul politicii sale monetare, utilizând în acest scop rezervele valutare. Așa cum era de așteptat, rezervele au scăzut cu 281,98 milioane de dolari sau 7,25%: de la 3889,31 milioane de dolari la începutul lunii ianuarie la 3607,33 milioane de dolari la sfârșitul lunii iunie. Diferența de 100 mln de dolari (între ceea ce a vândut BNM pe piață și cât a pierdut în rezerve) se datorează atât momentului tranzacțiilor SWAP, cât și reevaluării rezervelor valutare propriu-zise, care nu sunt plasate doar în moneda americană, ci și în cea europeană, britanică, în active în valori mobiliare și chiar puțin în aur.
 
În general, rezervele valutare ale Băncii Naționale sunt în regulă - volumul lor acoperă mai mult de cinci luni de importuri de bunuri și servicii în Moldova, deși, conform cerințelor adoptate pentru stabilitatea monedei naționale, acestea ar trebui să acopere patru luni de importuri. Mai mult, în ultimele două luni - mai și iunie, BNM a început să cumpere mai multă valută decât să o vândă, iar în iunie nu a vândut nimic.
Vânzarea de valută de către Banca Națională este una dintre modalitățile de sterilizare a masei monetare. Cu alte cuvinte, cele 412,13 milioane de dolari vândute de Banca Națională pe piață, pe parcursul a șase luni, înseamnă că masa monetară în circulație a scăzut cu această sumă, adică cu circa 7,5 miliarde de lei.
 
În condițiile unei inflații ridicate, care, din păcate, nu și-a atins încă vârful, aceasta este o politică rezonabilă. Pe lângă majorarea ratei de bază și a rezervelor minime obligatorii, măsurile luate de BNM au ca scop încetinirea inflației nemonetare prin metode monetare.
 
Din ianuarie 2022, BNM a majorat deja rata de bază de cinci ori, aproape lunar.
 
Dinamica ratei de bază a BNM (conform datei modificării) în 2016-2022
 
 
S-a vorbit deja mult despre acest lucru: o creștere a ratei de bază atrage după sine o creștere a ratelor la depozite și la credite, ceea ce, pe de o parte, încetinește creditarea și, pe de altă parte, face depozitele mai atractive. Astfel, consumul se reduce, ceea ce ar trebui să aibă ca efect scăderea ratei inflației. Dar este, de asemenea, o măsură monetară pe care banca centrală o aplică în limitele competenței sale.
 
Pentru a steriliza masa monetară, BNM majorează, de asemenea, rezervele obligatorii pentru băncile comerciale. Pentru fondurile atrase în lei moldovenești, aceste norme au fost majorate de trei ori în acest an - de la 26% în ianuarie, la 28% în februarie, la 30% în mai și la 32% în iunie. Totuși, potrivit datelor Băncii Naționale, în ianuarie, suma totală a rezervelor obligatorii pentru toate băncile a constituit 12,51 miliarde de lei, iar în iunie - 15,05 miliarde de lei. Deși suma totală a fondurilor atrase de bănci a scăzut ușor (cu 2% față de ianuarie).
 
Perioada de observare (urmărire) Perioada de aplicare (menţinere) Mărimea mijloacelor atrase supuse rezervării în lei moldoveneşti şi valute neconvertibile (mil. lei) Norma stabilită a rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în MDL şi valute neconvertibile (%) Rezervele obligatorii menţinute în cont la BNM (mil. lei) Rata de remunerare a rezervelor obligatorii (%)
16.01.2021-15.02.2021 16.02.2021- 15.03.2021 44 319,4 32,0 14 182,2 0,15
16.02.2021-15.03.2021 16.03.2021- 15.04.2021 44 716,0 30,0 13 414,8 0,15
16.03.2021-15.04.2021 16.04.2021- 15.05.2021 44 602,6 28,0 12 488,7 0,15
16.04.2021-15.05.2021 16.05.2021- 15.06.2021 45 150,6 26,0 11 739,2 0,15
16.05.2021-15.06.2021 16.06.2021- 15.07.2021 46 377,3 26,0 12 058,1 0,15
16.06.2021-15.07.2021 16.07.2021- 15.08.2021 46 822,2 26,0 12 173,8 0,21
16.07.2021-15.08.2021 16.08.2021- 15.09.2021 47 454,5 26,0 12 338,2 1,15
16.08.2021-15.09.2021 16.09.2021- 15.10.2021 47 613,5 26,0 12 379,5 1,98
16.09.2021-15.10.2021 16.10.2021- 15.11.2021 47 935,1 26,0 12 463,1 3,33
16.10.2021-15.11.2021 16.11.2021- 15.12.2021 48 604,6 26,0 12 637,2 3,50
16.11.2021-15.12.2021 16.12.2021- 15.01.2022 48 132,9 26,0 12 514,6 4,44
16.12.2021-15.01.2022 16.01.2022- 15.02.2022 49 787,3 26,0 12 944,7 5,73
16.01.2022-15.02.2022 16.02.2022- 15.03.2022 49 417,2 28,0 13 836,8 7,50
16.02.2022-15.03.2022 16.03.2022- 15.04.2022 47 739,5 28,0 13 367,1 9,53
16.03.2022-15.04.2022 16.04.2022- 15.05.2022 45 582,4 28,0 12 763,1 10,50
16.04.2022-15.05.2022 16.05.2022- 15.06.2022 46 092,9 30,0 13 827,9 13,11
16.05.2022-15.06.2022 16.06.2022- 15.07.2022 47 038,8 32,0 15 052,4 16,30
 
 
Interesant este că BNM, prin stabilirea rezervelor obligatorii, plătește băncile comerciale pentru a "îngheța" aceste fonduri. Cu toate acestea, ratele nu sunt foarte ridicate și sunt legate în totalitate de rata de bază a BNM. După cum vedem, la începutul anului 2021, cotele erau și ele destul de mari - 32% - iar rata plătită de BNM băncilor comerciale era de 0,15% pe an. Rata de bază era atunci de 2,65% pe an. Cota actuală, cu o rată de bază de 18,5%, este de 16,30% pe an.
 
În general, băncile cu o bună guvernanță corporativă nu își pierd niciodată fondurile (fondurile acționarilor). Dacă indicele de referință crește, se majorează ratele; dacă scade, se reduc. Prin urmare, chiar și astăzi, într-o situație foarte neclară și puțin previzibilă, ei obțin 16,30% pe an din fondurile "înghețate" în BNM, fără a risca nimic. Să fie acesta motivul pentru care, în ciuda unei inflații de aproape 32%, ratele la depozite oferite de băncile comerciale abia se apropie de 13% anual?
 
Sau poate și pentru că ratele de pe piața valorilor mobiliare de stat sunt în creștere. Cele mai populare titluri de stat cu o perioadă de circulație de 91 de zile, se vând acum cu 15,71% anual, iar titlurile de stat cu o perioadă de circulație de 365 de zile - 19,89% pe an. În ianuarie, ratele la valori mobiliare de stat nu ajungeau nici la 10% anual. Apropo, datorită creșterii ratelor la titlurile de stat, unele bănci și-au majorat puternic profiturile în prima jumătate a anului 2022. Dar am scris recent despre acest lucru, amănunțit.
 
În fine, ce face BNM cu cursul oficial de schimb al leului moldovenesc ca instrument de control monetar al ratei inflației. Subliniem întotdeauna că leul moldovenesc este cotat numai în raport cu dolarul american. Toate celelalte monede sunt calculate la un curs de schimb încrucișat. Cu toate acestea, în acest grafic am dorit să arătăm în mod clar cum s-a modificat cursul de schimb dolar/euro pe piețele mondiale.
 
Dinamica cursului leului moldovenesc față de dolarul SUA 2021-2022
 
 
Astfel, leul moldovenesc s-a devalorizat cu 7,66% față de dolarul american (de la 17,7452 la 19,1945). În schimb, față de euro, acesta s-a apreciat cu 1,09% (de la 20,0938 la 19,8744). Acest lucru reflectă faptul că, pe piețele mondiale, euro a slăbit în raport cu dolarul american, iar în iunie a fost chiar mai ieftin decât moneda americană pentru o perioadă de timp. Această situație afectează destul de serios și economia moldovenească.
 
Banca Națională a Moldovei nu poate influența tendințele economiei mondiale, de aceea încearcă să atenueze efectele crizei globale asupra unei țări luate aparte cu o economie deschisă, cu instrumentele de care dispune. Trebuie să înțelegem că principalul "accelerator" al inflației în Moldova este costul resurselor energeice. Dar există și o componentă monetară, care totuși nu depinde de banca noastră centrală: inflația anuală în zona euro a fost de 8,6% în iunie; în SUA, de 9,1%.
 
În circumstanțele noastre, când suntem total dependenți de importurile de energie, care sunt aproape în totalitate în dolari americani la nivel mondial, aceasta înseamnă că în cele aproape 32% din inflația care a fost înregistrată în Moldova în prima jumătate a anului, aproape o treime a fost importată la noi.
 
Pentru începutul lunii august a fost stabilită ședința Consiliului de administrație al BNM privind politica monetară. Probabil că ar trebui să ne așteptăm la o modificare a ratei de bază. Dar inflația nemonetară nu poate fi limitată doar prin mijloace monetare, doar încetinită. Restul depinde de alți factori: politici, geopolitici, geoeconomici și alții. Dar chiar și o țară mică, dependentă de energie, își poate dovedi uneori valoarea și poate încerca să atenueze lovitura asupra cetățenilor săi din partea lumii moderne. //27.07.2022 – InfoMarket.
 

Noutați dupa tema