Cum arăta, de fapt, Cleopatra. Arheologii au dezvăluit un mister vechi de peste 2.000 de ani
După mai bine de 2.000 de ani de specualții, arheologii cred că au descoperit „adevăratul” chip al Cleopatrei, una dintre cele mai importante figuri ale istoriei antice.
Un bust din marmură în care se crede că prezintă chipul legendarei regine egiptene Cleopatra a VII-a a fost descoperit în urma unor lucrări arheologice recente. Statuia din marmură albă, care înfățișează o femeie purtând o coroană regală, a fost găsită sub zidurile templului antic Tapuziris Magna, în vestul Alexandriei, Egipt, notează The Sun.
Arheologii spun că statuia este suficient de mică pentru a încăpea în palma unei mâini. Kathleen Martinez, care conducea săpăturile, crede că statuia o înfățișează pe Cleopatra a VII-a. Cu toate acestea, unii arheologi spun că bustul reprezintă pe altcineva.
„M-am uitat cu atenție la bust. Nu este deloc Cleopatra. Este roman”, a declarat fostul ministru egiptean al antichităților Zahi Hawass, una dintre cele mai respectate voci din lumea egiptologiei.
Arheologul subliniază că în timpul reginei, faraonii erau portretizați în stiluri de artă egiptene, și nu romane. Alți arheologi au sugerat că bustul aparține unei prințese care a trăit după moartea Cleopatrei în anul 30 î.Hr.
Cleopatra a VII-a, a cărei domnie a durat între anii 51 și 30 î.Hr., este regina egipteană care a rămas în istorie pentru relațiile pe care le-a avut cu Iulius Cezar și Marc Antoniu.
Săpăturile au scos la iveală aproximativ 350 de monede, multe dintre ele prezentând imaginea Cleopatrei a VII-a, la care se adaugă bustul unui faraon care nu a fost identificat, precum și o serie de obiecte de ceramică. Arheologii cred că în acest caz au dat peste un „depozit de fundație” - o colecție de artefacte îngropate înainte ca egiptenii să înceapă construcția unei structuri importante.
În plus, în urma săpăturilor au fost descoperite rămășițe ale unui templu grecesc din secolul al IV-lea î.Hr. Templul, distrus cândva între secolul al II-lea î.Hr. și începutul perioadei romane, includea un sistem avansat de tuneluri subterane.
Tunelurile leagă lacul Mariout de Marea Mediterană, ceea ce înseamnă că cercetătorii au fost nevoiți să efectueze săpături preliminare sub apă. Secțiunile scufundate ale templului au scos la iveală structuri artificiale, rămășițe umane și „cantități uriașe” de ceramică, a precizat Ministerul egiptean al Turismului și Antichităților într-o declarație.
stirileprotv.ro
