Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Cea mai lungă perioadă în care un om a reușit să rămână treaz

Cea mai lungă perioadă în care un om a reușit să rămână treaz

Prin anii ’50 și ’60, a existat o perioadă când privarea de somn era la modă. Declanșat de personalități radio care încercau să se întreacă, recordul de a rămâne treaz a fost depășit și extins în mod repetat.
În cele din urmă, Guinness World Records a pus capăt acestui trend, în 1997, atunci când a încetat să mai recunoască recordurile de privare de somn, temându-se să nu se întâmple o tragedie.
În acel moment, recordul aparținea unui cascador profesionist pe nume Robert McDonald, care a reușit să stea treaz timp de 18 zile, 21 de ore și 40 de minute, în anul 1986, scrie IFLScience.
”Deși nu mai monitorizăm recordul din cauza pericolelor inerente asociate cu privarea de somn, putem spune că nu se știe ca cineva să-l fi doborât de la McDonald încoace”, explică pe site-ul său autoritatea irlandeză de verificare a recordurilor.
De asemenea, compania susține că McDonald nu a suferit consecințe pe termen lung în urma maratonului său de nesomn. Dacă este adevărat, probabil că se poate considera norocos, deoarece privarea de somn a fost asociată cu o serie întreagă de efecte negative asupra sănătății.
Privarea severă de somn crește posibilitatea de apariție a cancerului colorectal, a diabetului și bolilor de inimă, conform Johns Hopkins Medicine.
Tot privarea de somn îmbătrânește prematur creierul și este asociată cu o creștere cu 33% a riscului de demență.
Cercetări recente pe șoareci au confirmat aceste îngrijorări, dezvăluind că privarea de somn reduce semnificativ o proteină protectoare din creier, numită pleiotrofină. Pe măsură ce nivelul acesteia scade, neuronii din hipocampus încep să moară, ceea ce duce la tulburări cognitive și poate declanșa boli neurologice precum Alzheimer.
De altfel, un fost deținător al recordului, Randy Gardner – care a stat 11 zile fără somn în 1964 – a declarat că această tentativă i-a afectat memoria pe termen scurt ”ca o boală Alzheimer timpurie provocată de lipsa somnului”.
La câteva zile după tentativa sa de record, Gardner a început să aibă halucinații și deficiențe ale memoriei de lucru. Totuși, acestea au dispărut după ce a dormit.
Acum, la ani de la tentativele lor, oamenii de știință cred că toți foștii deținători ai acestui record au experimentat probabil ”microsomnuri” în timpul încercărilor lor de a rămâne treji, ațipind pentru câteva secunde ici și colo, fără să-și dea seama.

Sririleprotv.ro

Noutați dupa tema