Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

China a terminat după 46 de ani uriașa „centură verde” care înconjoară Deșertul Taklamakan

China a terminat după 46 de ani uriașa „centură verde” care înconjoară Deșertul Taklamakan

China a finalizat campania pe care a început-o cu 46 de ani în urmă pentru a înconjura cel mai mare desert al său cu o „centură verde” de copaci ca parte a eforturilor naționale de a opri deșertificarea și de a reduce furtunile de nisip care afectează unele părți ale țării în timpul primăverii, au raportat vineri mass-media de stat de la Beijing, citate de Reuters.
People’s Daily, ziarul Partidului Comunist Chinez, a anunțat că „centura verde” de aproximativ 3.000 de kilometri în jurul deșertului Taklamakan a fost finalizată joi în regiunea nord-vestică Xinjiang, după ce muncitorii au plantat ultimii 100 de metri de copaci la marginea sudică a deșertului.
Eforturile de a înconjura deșertul cu copaci au început în 1978, odată cu lansarea de către Beijing a proiectului „Centura de adăpost a celor Trei Norduri”, mai cunoscut sub numele de „Marele Zid Verde”. Peste 30 de milioane de hectare de teren au fost plantate cu copaci.
Plantarea copacilor în nord-vestul arid a ajutat ca suprafața forestieră totală a Chinei să depășească 25% până la sfârșitul anului trecut, de la aproximativ 10% în 1949. Acoperirea forestieră din Xinjiang a crescut de la 1% la 5% în ultimii 40 de ani, a adăugat People’s Daily.
Proiectul centurii de adăpost a implicat decenii de experimente cu diferite specii de copaci și plante pentru a stabili care sunt cele mai rezistente.
Criticii afirmă că ratele de supraviețuire au fost adesea scăzute și că proiectul nu a avut efecte semnificative în reducerea furtunilor de nisip, care ajung frecvent în capitala Beijing.
Zhu Lidong, un oficial din domeniul silviculturii din Xinjiang, a declarat într-o conferință de presă organizată luni la Beijing că China va continua să planteze vegetație și copaci pe marginea desertului Taklamakan pentru a asigura ținerea sub control a deșertificării.
Acesta a spus că pădurile de plopi de la marginea nordică a deșertului vor fi restaurate prin devierea apelor de inundație și că oficialii planifică de asemenea noi rețele forestiere pentru protejarea terenurilor agricole și a livezilor de pe marginea vestică.
În ciuda eforturilor Chinei de a planta copaci, 26,8% din totalul terenurilor țării este încă clasificat ca „deșertificat”, conform datelor oficiale de la biroul silviculturii. În urmă cu un deceniu procentul era de 27,2%.

Hotnews.ro

Noutați dupa tema