Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Septembrie, a.2025Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

„Nu este clar de ce există acest dezechilibru”. Un mare studiu a descoperit o diferență între creierul femeilor și bărbaților la bătrânețe

„Nu este clar de ce există acest dezechilibru”. Un mare studiu a descoperit o diferență între creierul femeilor și bărbaților la bătrânețe

Oamenii de ştiinţă au constatat că îmbătrânirea cerebrală este mai accelerată la bărbaţi decât la femei. Într-un recent studiu, cercetătorii explică de ce bărbaţii pierd mai rapid volum cerebral odată cu vârsta, indiferent dacă au sau nu Alzheimer, transmite News.ro.

În anul 2021, 57 de milioane de persoane din întreaga lume sufereau de demenţă, iar în fiecare an sunt înregistrate aproape 10 milioane de cazuri noi. Demenţa este cauzată de o serie de afecţiuni şi leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi poate fi responsabilă pentru aproximativ 60–70% dintre cazuri.

Numai în Statele Unite, peste şapte milioane de americani sunt afectaţi de Alzheimer, iar estimările arată că până în anul 2050 numărul cazurilor se va apropia de 13 milioane, potrivit Asociaţiei Alzheimer.

Riscul e mai mare la femei, dar efectele sunt mai dure la bărbați
Riscul pe durata vieţii de a dezvolta boala la vârsta de 45 de ani este de unul la cinci pentru femei şi de unul la zece pentru bărbaţi.

Noul studiu, publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences – PNAS, arată că, deşi femeile sunt diagnosticate mai des cu boala Alzheimer, creierul bărbaţilor suferă o reducere mai rapidă a volumului odată cu înaintarea în vârstă.

Această constatare oferă o nouă perspectivă asupra modului în care diferenţele biologice dintre sexe pot influenţa procesul de îmbătrânire cerebrală.

Studiul a analizat peste 12.000 de imagini RMN ale creierului provenite de la aproape 5.000 de persoane cu vârste între 17 şi 95 de ani. Cercetătorii au descoperit că, pe măsură ce îmbătrânesc, bărbaţii pierd volum cerebral mai rapid şi în mai multe regiuni decât femeile. Zonele afectate au fost în special cele responsabile de memorie, emoţii şi procesarea senzorială.

În schimb, la femei s-a observat o uşoară expansiune a ventriculilor cerebrali – spaţiile umplute cu lichid aflate în interiorul creierului – ceea ce sugerează o evoluţie diferită a îmbătrânirii cerebrale.

„Rezultatele noastre arată că bărbaţii prezintă un declin structural mai accentuat în mai multe regiuni ale creierului, ceea ce înseamnă că îmbătrânirea normală nu explică diferenţa de frecvenţă a bolii Alzheimer între sexe”, a declarat autoarea principală a studiului, Anne Ravndal, de la Universitatea din Oslo (Norvegia), citată într-un comunicat.

„Nu este clar de ce există acest dezechilibru”
Ea a adăugat că rezultatele indică alte posibile cauze, cum ar fi diferenţele de speranţă de viaţă, de diagnostic sau factori biologici încă neînţeleşi complet.

Una dintre teoriile luate în considerare de specialişti este că prevalenţa mai mare a bolii la femei se explică prin faptul că acestea trăiesc, în medie, mai mult decât bărbaţii, iar vârsta este principalul factor de risc pentru demenţă. Totuşi, această explicaţie nu pare să fie suficientă, potrivit autorilor noului studiu.

„Nu este clar de ce există acest dezechilibru. Longevitatea a fost considerată o explicaţie, pentru că vârsta este un factor de risc puternic pentru demenţă. Însă acum observăm că nu explică totul, aşa că analizăm o varietate de alţi factori, atât biologici, cât şi sociali sau culturali”, a subliniat cercetătoarea Paola Gilsanz, de la Kaiser Permanente Northern California Division of Research, într-un articol publicat anterior de Asociaţia Alzheimer.

Alzheimer rămâne o boală complexă, influenţată de numeroşi factori genetici, hormonali şi de stil de viaţă, iar recentul studiu oferă o nouă direcţie de cercetare pentru înţelegerea diferenţelor de sex în îmbătrânirea cerebrală şi în riscul de demenţă.

hotnews.ro

Noutați dupa tema