Noile politici europene pentru produsele cu nicotină ar putea avea impact și asupra Republicii Moldova
Pliculețele cu nicotină, un produs relativ nou care conține nicotină, a devenit în statele membre ale Uniunii Europene subiectul unor reglementări, iar în unele țări a fost interzis. Potrivit declarațiilor oferite agenției InfoMarket de către Nick Ricketts, președinte pentru produse orale în cadrul Philip Morris International, majoritatea piețelor din UE au introdus deja norme de reglementare pentru pliculețele cu nicotină. Acestea includ standarde privind conținutul de nicotină, aromele permise, practicile de marketing și mecanismele de verificare a vârstei consumatorilor. Totuși, există și state care au ales o abordare mai strictă și au interzis complet aceste produse. În acest context, pliculețele cu nicotină se află la intersecția mai multor domenii de politică publică, inclusiv cele care vizează sănătatea publică, protecția minorilor, controlul fiscal și vamal, precum și strategiile de reducere a consumului de țigări tradiționale.
Susținătorii abordărilor restrictive subliniază riscul consumului de nicotină în rândul tinerilor, atractivității aromelor, dar și a dificultăților de control al vânzărilor online. Reprezentanții industriei, în schimb, susțin că interdicțiile nu elimină cererea, ci o mută către canale ilegale, unde statul pierde controlul asupra calității produselor, vârstei cumpărătorilor și asupra încasării veniturilor fiscale. Pe piețele unde pliculețele cu nicotină au fost practic interzise (Franța, Germania și Belgia) se observă o creștere a vânzării produselor ilegale și contrafăcute. În locul unei interdicții totale, Nick Ricketts consideră că o soluție mai eficientă ar fi implementarea unui cadru de reglementare standardizat. Într-un astfel de model, toți actorii de pe piață ar respecta aceleași reguli: limite privind conținutul de nicotină, reguli pentru aromele permise, standarde de marketing și mecanisme stricte de prevenire a accesului minorilor la aceste produse.
Ca exemple de piețe cu un cadru de reglementare mai bine structurat sunt menționate Statele Unite ale Americii, Italia, Cehia și Maroc. Potrivit reprezentantului PMI, în SUA producătorii sunt obligați să prezinte un dosar științific complet pentru fiecare produs, acesta fiind autorizat spre comercializare doar după evaluarea autorităților competente. Italia și Cehia sunt prezentate drept piețe cu standarde de reglementare clare și transparente, iar Maroc este menționat ca un exemplu de țară care a introdus recent un cadru normativ cu limite privind conținutul de nicotină.
Pe de altă parte, experiența Germaniei este citată ca exemplu de reglementare ineficientă. În această țară, pliculețele cu nicotină au fost încadrate juridic drept produse alimentare, însă legislația interzice prezența nicotinei în alimente. În consecință, comercializarea acestor produse este, de facto, interzisă.
Cu toate acestea, datele studiului „Nicotine Pouches in Germany 2025”, realizat de Ipsos, arată că interdicția nu a eliminat prezența acestor produse pe piață. În Germania, unde aproximativ 1,5 milioane de persoane consumă pliculețe cu nicotină, ele au continuat să fie comercializate și la un an după introducerea restricțiilor. În cadrul unor achiziții sub acoperire desfășurate în 1.256 de magazine din întreaga țară, s-a constatat că 15,8% dintre unitățile comerciale vindeau în continuare astfel de produse. Mai mult, în aproximativ 60% dintre cazuri a fost identificat un conținut de nicotină care depășea limitele recomandate, iar 13,6% dintre produsele analizate s-au dovedit a fi contrafăcute. Prin comparație, ponderea țigărilor ilegale pe piața germană este estimată la doar 0,8%.
„Acest exemplu este important pentru autoritățile de reglementare nu ca dovadă a ineficienței oricărei interdicții, ci ca un semnal că modelul prohibitiv necesită resurse semnificative de control, inclusiv în comerțul cu amănuntul și în comerțul online”, remarcă Nick Ricketts.
Suedia este prezentată ca un exemplu de abordare diferită în ceea ce privește produsele alternative cu nicotină. În această țară, rata fumatului a scăzut sub pragul de 5%, comparativ cu media de aproximativ 24% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Totodată, incidența bolilor oncologice asociate fumatului este de circa 2,4 ori mai redusă decât media europeană. Potrivit lui Nick Ricketts, aceste rezultate sunt asociate cu popularitatea snusului și cu răspândirea pliculețelor cu nicotină, care au fost introduse pe piața suedeză în anul 2014.
În opinia sa, pentru Republica Moldova, întrebarea esențială este ce model de reglementare va fi considerat cel mai eficient de către autorități. În lipsa unor reguli clare, există riscul ca piața să se dezvolte prin canale neoficiale, inclusiv prin vânzări online și comerț informal, ceea ce ar îngreuna controlul vârstei cumpărătorilor și verificarea compoziției produselor. Pe de altă parte, un regim de interdicție totală ar necesita mecanisme permanente de monitorizare și aplicare a legii. În caz contrar, avertizează Ricketts, restricțiile ar putea stimula dezvoltarea pieței ilegale și apariția unor canale necontrolate de comercializare.
Dacă se optează pentru reglementare, statul va trebui să stabilească parametrii admisibili ai produsului, regulile de etichetare, restricțiile privind publicitatea, responsabilitatea vânzătorilor și mecanismul de retragere a produselor neconforme. Însă elementul cel mai sensibil rămâne protecția minorilor. Nick Riketts afirmă că PMI aplică restricții în marketing, vinde produsele prin propriile canale cu verificare a vârstei și instruiește vânzătorii din canalele pe care compania nu le controlează direct. În același timp, autoritățile trebuie să aibă posibilitatea de a verifica respectarea limitelor de vârstă, de a monitoriza vânzările online și de a aplica sancțiuni contravenienților, indiferent de declarațiile producătorilor.
Nick Ricketts subliniază că, pentru Republica Moldova și alte state din regiune, dezbaterea privind pliculețele cu nicotină nu se reduce la alegerea între autorizarea sau interzicerea acestora. Mult mai importantă este capacitatea statului de a crea un cadru de reglementare eficient, care să asigure că, dacă aceste produse sunt permise pe piață, ele se află sub un control clar și riguros. Un astfel de sistem ar trebui să includă limite privind conținutul de nicotină, reguli referitoare la arome și marketing, restricții ferme privind accesul minorilor, responsabilități clare pentru comercianți și mecanisme eficiente de identificare și eliminare a produselor ilegale de pe piață.
Potrivit lui Ricketts, în lipsa unui asemenea cadru de reglementare, piața riscă să migreze către canale informale și necontrolate. În același timp, chiar și o interdicție totală poate avea o eficiență limitată dacă nu este susținută de mecanisme solide de monitorizare și aplicare a legii. În astfel de condiții, protecția consumatorilor și a minorilor nu poate fi garantată doar prin existența unei interdicții formale. Întrebat dacă produsele care conțin nicotină vor dispărea vreodată de pe piață, Nick Ricketts a răspuns că nu crede într-un astfel de scenariu.
„Nu cred într-un viitor fără nicotină, la fel cum nu cred într-un viitor fără alcool sau într-un viitor fără cafea”, a declarat acesta.
El a precizat însă că esențială nu este eliminarea completă a acestor produse, ci stabilirea unor reguli clare și eficiente de reglementare, precum și limitarea cât mai strictă a accesului minorilor la produsele cu nicotină și la băuturile alcoolice.//10.06.2026 – InfoMarket.
