Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să îmbunătățească legăturile feroviare cu Moldova și Ucraina și să implementeze mai multe proiecte transfrontaliere.

Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să îmbunătățească legăturile feroviare cu Moldova și Ucraina și să implementeze mai multe proiecte transfrontaliere.

Acest lucru se arată într-un raport al eurodeputatului român Daniel Buda, aprobat de Parlamentul European, privind îmbunătățirea securității și a cooperării feroviare cu Moldova și Ucraina, conectarea porturilor de la Marea Neagră la nodurile de transport și la rețeaua TEN-T, precum și gestionarea migrației în Mediterana. Documentul este un raport privind cooperarea transfrontalieră a UE cu Moldova și Ucraina. "Cooperarea transfrontalieră cu țările învecinate din afara UE contribuie la dezvoltarea democrației și reprezintă un instrument important pentru promovarea cooperării între regiunile interesate de ambele părți ale frontierei UE. Am solicitat Comisiei Europene să aloce mai mulți bani pentru cooperarea transfrontalieră, având în vedere realitatea actuală. Fie că vorbim de vecinătatea sudică sau de cea estică, UE se confruntă cu provocări. Astfel, recomandăm să ne concentrăm pe o mai mare complementaritate între proiecte, pe sinergii între fonduri, precum și pe o simplificare maximă a procedurilor", a declarat Daniel Buda. În cadrul cooperării transfrontaliere cu vecinii, deputații europeni au subliniat importanța sinergiilor cu alte instrumente de finanțare ale UE și cu programe specifice care abordează prioritățile regionale și au solicitat Comisiei Europene să reducă sarcinile birocratice și să se concentreze asupra zonelor rurale transfrontaliere care se luptă cu provocările demografice și au cerut implicarea maximă a autorităților regionale și locale și a reprezentanților societății civile și ai sectorului privat în pregătirea și implementarea proiectelor Deputații au subliniat importanța cooperării transfrontaliere pentru consolidarea democrației locale și a capacității administrative în țările partenere, precum și importanța dialogului cu o serie de părți interesate, inclusiv mediul academic, sectorul privat, cetățenii și ONG-urile. După cum s-a menționat, ca răspuns la agresiunea rusă în Ucraina, cooperarea transfrontalieră a UE cu Rusia și Belarus a fost suspendată, iar fondurile au fost redirecționate către Moldova și Ucraina. Deputații europeni subliniază acum necesitatea de a lucra la apărarea colectivă în cadrul cooperării transfrontaliere și solicită dezvoltarea infrastructurii de transport, în special a legăturilor feroviare și a instalațiilor de depozitare în apropierea granițelor cu Ucraina și Moldova, pentru a optimiza fluxul de mărfuri și cereale. Deputații europeni subliniază, de asemenea, importanța sprijinirii introducerii energiei regenerabile și a eficienței energetice pentru a reduce dependența de Rusia. Ei condamnă influența Rusiei în țările vecine prin manipulare și dezinformare și solicită o cooperare sporită în sectoarele educației și culturii cu țările afectate. Din cauza preocupărilor legate de securitate în regiunea Mării Negre, deputații europeni solicită o cooperare sporită în domeniul securității, cu un accent deosebit pe porturile din Marea Neagră și pe infrastructura conexă. Ei doresc ca acestea să fie modernizate, extinse și conectate la hub-urile de transport existente, în special la coridoarele TEN-T. De asemenea, ei subliniază potențialul neexploatat al regiunii în ceea ce privește energia durabilă. Deputații europeni consideră că programele transfrontaliere ar trebui să joace un rol activ în abordarea provocărilor de securitate comune și ar trebui să vizeze stabilitatea regională în Mediterana. Acestea ar trebui să contribuie la gestionarea fluxurilor de migrație, la combaterea migrației neregulamentare și a traficului de ființe umane și la promovarea incluziunii. Aceștia subliniază, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea regiunii, rolul energiei regenerabile onshore și offshore și solicită prioritizarea proiectelor cu impact economic, social și de mediu. Aceștia propun, de asemenea, ca Consiliul European să solicite Comisiei Europene să prezinte o strategie macroregională detaliată pentru regiunea mediteraneană, axată pe tranziția ecologică, rezistența la schimbările climatice, energie și mediu. Programele de cooperare ale UE cu regiunile învecinate acoperă 184 de regiuni, 33 de țări și 260 de milioane de locuitori. Acestea vizează dezvoltarea unor relații speciale cu țările vecine, bazate pe valorile Uniunii și caracterizate de relații strânse și pașnice și de protecția mediului. // 16.01.2024 - InfoMarket.

Noutați dupa tema