Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Ce sunt „orașele burete” și care sunt avantajele lor într-o lume în care apa devine un lux

Ce sunt „orașele burete” și care sunt avantajele lor într-o lume în care apa devine un lux

Într-o lume cu tot mai multe valuri de căldură, furtuni și ploi torențiale, presiunea pusă pe orașe este din ce în ce mai mare. O analiză InfoClima.ro explică în ce mod orașele viitorului trebuie să se schimbe, pentru a ajunge să stocheze, să filtreze și să refolosească apa de ploaie. Un „oraș burete” (sponge city) este un concept urbanistic și de infrastructură ecologică dezvoltat în China acum un deceniu și preluat treptat și de alte țări. Ideea de bază este ca orașul să funcționeze precum un burete: să absoarbă, să stocheze, să filtreze și să refolosească apa de ploaie, reducând astfel riscul de inundații și îmbunătățind gestionarea resurselor de apă. De ce sunt bune „orașele burete”Absorb și stochează apa de ploaie pentru că spațiile verzi, acoperișurile verzi și grădinile de ploaie permit infiltrarea apei în sol. Pentru a crește suprafața spațiilor verzi, „Orașele burete” încurajează desigilarea extensivă, adică înlăturarea betonului și înlocuirea lui cu arbori și/sau suprafețe permeabile.Reduc inundațiile prin crearea unor spații, cum ar fi șanțurile înierbate și grădinile de ploaie situate de-a lungul drumurilor și în apropierea clădirilor, care să stocheze și mai apoi să elibereze treptat apa de ploaie.Reutilizează apa, ceea ce scade dependența de surse externe de apă. Apa poate fi colectată de pe acoperișuri sau alte suprafețe și folosită ulterior pentru irigații, spălarea străzilor sau alimentarea toaletelor. „Orașele Burete” încurajează refolosirea apei gri – apa folosită la toalete și irigații, care poate fi tratată și reutilizată în scopuri care nu necesită apă potabilă. ‍Cresc calitatea vieții și a esteticii urbane, pentru că zonele verzi nu doar că gestionează eficient apele pluviale, dar oferă și zone de recreere, reduc efectul de seră și contribuie la creșterea biodiversității. În plus, solul și plantele filtrează apa pluvială de scurgere înainte ca ea să ajungă în alte surse naturale de apă.O soluție pentru vremurile cu apă puținăOrașele burete par a fi o soluție pentru secetă și lipsa de apă. Relația dintre economie și ecologie în orașele burete este profund interconectată, cele două aspecte întărindu-se reciproc: orașele burete valorifică gestionarea apei bazată pe natură, sporind reziliența ecologică și aducând beneficii economice substanțiale prin reducerea inundațiilor, creșterea valorii proprietăților și îmbunătățirea calității vieții urbane. Resursele ecologice de apă sunt esențiale pentru dezvoltarea economică – dacă sunt epuizate, acestea limitează creșterea populației și viabilitatea urbană. Chiar dacă orașele burete necesită investiții inițiale ridicate, studiile arată că costurile implementării DezIR sunt compensate de beneficii pe termen lung legate de reducerea riscului de inundații și de creșterea rezilienței urbane prin reducerea semnificativă a scurgerilor de apă și îmbunătățirea calității apei. DezIR este o strategie de dezvoltare durabilă de gestionare a apelor pluviale care folosește sau imită procesele naturale: infiltrarea, evapotranspirația și reutilizarea apei. În cazul orașelor care au implementat DezIR, debitul maxim a scăzut cu 15%, volumul anual al scurgerilor cu 40%, iar poluarea cu cel puțin 60%, spre deosebire de orașele care nu au luat măsuri DezIR și al căror volum anual de scurgeri a crescut cu 120%, arată un studiu din 2016. Canalizarea nu face față timpurilor cu extreme meteoÎn România, majoritatea rețelelor de canalizare urbane sunt de tip unitar, similar cu multe alte țări, și de cele mai multe ori nu au fost dimensionate pentru extremele meteo din prezent – ceea ce duce la inundarea frecventă a acestora. Și chiar și atunci când canalizarea face față, ne confruntăm cu apariția unor solicitări hidraulice suplimentare ale stațiilor de epurare. Deseori acestea nu au capacitatea necesară preluării volumului de ape uzate din timpul unor evenimente de ploaie torențială, fiind nevoite să deverseze direct în emisari, cu urmări negative asupra corpurilor de apă locale ca urmare a creșterii bruște de debit și a creșterii gradului de poluare. Pe de altă parte au loc dereglări ale proceselor din stațiile de epurare cu urmări negative asupra funcționării și a consumului energetic. Nici sistemele separative de canalizare a apelor pluviale nu sunt lipsite de probleme, așa cum o demonstrează experiența țărilor care dețin un număr semnificativ de astfel de sisteme de canalizare. hotnews.ro

Noutați dupa tema