Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 August, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

O cincime dintre britanici cred că ceaiul este originar din Regatul Unit

O cincime dintre britanici cred că ceaiul este originar din Regatul Unit

O cincime dintre adulții britanici cred că ceaiul pe care îl beau provine din Regatul Unit, conform unui studiu realizat pentru Fairtrade, organizația ce solicită brandurilor să fie mai transparente în ceea ce privește proveniența produselor lor, transmite luni agenția DPA, preluată de Agerpres. Studiul, realizat de firma de consultanță Kantar, sugerează că persistă concepții greșite pe scară largă cu privire la originile mult iubitei „cești de ceai”. Aproape tot ceaiul preparat în casele și cafenelele din Marea Britanie este importat din străinătate, majoritatea începându-și călătoria în Kenya, urmat de alte țări precum India și Malawi. O cantitate mică de ceai poate fi cultivată doar în anumite microclimate din Marea Britanie, cum ar fi pe domeniul Tregothnan de lângă Falmouth, în Cornwall, schimbările climatice făcând cultivarea în mai multe zone din ce în ce mai fezabilă. Dar sondajul realizat pe 1.365 de adulți britanici – între 14 și 18 august – a constatat că 21% dintre aceștia cred că ceaiul pe care îl beau provine din Marea Britanie, procent care crește la 46% în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani. Studiul sugerează, de asemenea, că peste o treime dintre adulții din Marea Britanie (37%) cred că cea mai mare parte a ceaiului lor provine din India. Rezultatele recente ale sondajului sugerează, de asemenea, că 86% dintre cumpărătorii britanici doresc ca brandurile să fie mai transparente în ceea ce privește aprovizionarea, iar 75% consideră că este important ca acestea să ofere informații clare despre prețurile plătite fermierilor în țări precum Kenya. Mai mult de jumătate (55%) dintre respondenți au declarat că sunt de părere că întreprinderile ar trebui să își asume o „mare” sau „întreaga responsabilitate” pentru protejarea drepturilor lucrătorilor din lanțurile lor de aprovizionare. hotnews.ro

Noutați dupa tema