Barajele din întreaga lume rețin atât de multă apă, încât au modificat polii Pământului. Cercetătorii explică de ce
Construcția a mii de baraje începând cu 1835 a provocat oscilarea polilor Pământului, sugerează o nouă cercetare.
Oamenii de știință au descoperit că barajele mari rețin atât de multă apă încât redistribuie masa în jurul globului, schimbând poziția scoarței terestre în raport cu manta, stratul mijlociu al planetei, notează Live Science.
Manta Pământului este vâscoasă, iar scoarța formează o coajă solidă care poate aluneca deasupra ei. Greutatea exercitată asupra scoarței, care determină deplasarea acesteia în raport cu manta, modifică și poziția polilor Pământului, au afirmat cercetătorii.
„Orice mișcare a masei în interiorul Pământului sau la suprafața acestuia modifică orientarea axei de rotație în raport cu scoarța, un proces denumit „deplasare polară adevărată”, au scris cercetătorii în studiul publicat pe 23 mai în revista Geophysical Research Letters.
Oamenii de știință știau deja că activitățile umane care deplasează volume enorme de apă pot declanșa deplasarea polară. Un studiu publicat în martie a arătat că topirea dramatică a gheții din cauza schimbărilor climatice poate deplasa polii cu 27 de metri până la sfârșitul acestui secol. Iar un studiu din 2023 a concluzionat că extracția apelor subterane între 1993 și 2010 a provocat o deplasare polară de 80 de centimetri.
Pentru noul studiu, cercetătorii au examinat impactul a 6.862 de baraje, construite pe tot globul, asupra polilor Pământului între 1835 și 2011. Echipa a utilizat o bază de date deja publicată despre baraje, care a revelat anterior că volumul de apă reținut de aceste baraje — un volum care ar putea umple de două ori Marele Canion — a dus la o scădere de 23 de milimetri a nivelului global al mării.
Stocarea apei în spatele barajelor a determinat deplasarea polilor Pământului cu o distanță totală de 1,1 metri în perioada studiată, au descoperit autorii noii cercetări.
„Pe măsură ce reținem apa în spatele barajelor, nu numai că aceasta este eliminată din oceane, ducând astfel la o scădere globală a nivelului mării, dar și redistribuie masa într-un mod diferit în întreaga lume”, a declarat într-un comunicat Natasha Valencic, autoarea principală a studiului, studentă la geologie, geofizică și științe planetare la Universitatea Harvard.
Rezultatele, care s-au bazat pe calcule și modele computerizate, au arătat două faze distincte de migrație polară în perioada studiată. Prima, din 1835 până în 1954, reflectă construcția de baraje la scară largă în America de Nord și Europa. Acest lucru a determinat migrarea Polului Nord cu 20 cm mai aproape de meridianul 103 est — o linie imaginară care traversează Rusia, Mongolia și China de la nord la sud.
A doua fază, din 1954 până în 2011, reflectă construcția pe scară largă a barajelor în Africa de Est și Asia. Aceste baraje au adăugat masă pe partea opusă globului față de America de Nord și Europa, ducând la o deplasare de 57 cm a poziției Polului Nord către meridianul 117 vest, care traversează vestul Americii de Nord și Pacificul de Sud. Deplasarea polară nu este liniară, ci formează o linie oscilantă, motiv pentru care deplasările nete în fiecare direcție nu totalizează 1,12 metri.
Deși poziția polilor are un impact relativ redus asupra proceselor terestre, impactul barajelor asupra nivelului mării este semnificativ, a afirmat Valencic. „Nu vom intra într-o nouă eră glaciară, deoarece polul s-a deplasat cu aproximativ un metru în total, dar acest lucru are implicații asupra nivelului mării”, a spus ea.
Rezultatele sugerează că oamenii de știință ar trebui să țină cont de baraje în previziunile lor privind creșterea nivelului mării, deoarece barajele împiedică o mare parte din apă să ajungă în oceane. Nivelul global al mării a crescut cu 12-17 cm în secolul al XX-lea. Aproximativ un sfert din această cantitate de apă se află în spatele barajelor, ceea ce înseamnă că, în funcție de locul în care vă aflați în lume, barajele vor influența nivelul mării, a spus Valencic.
„Acesta este un alt aspect pe care trebuie să îl luăm în considerare, deoarece aceste schimbări pot fi destul de mari, destul de semnificative”, a spus ea.
stirileprotv.ro
