Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Trump scuteşte, deocamdată, UE şi Marea Britanie de tarifele vamale mai mari, acestea rămânând la 10 la sută. Incertitudinea continuă, avertizează experţii

Trump scuteşte, deocamdată, UE şi Marea Britanie de tarifele vamale mai mari, acestea rămânând la 10 la sută. Incertitudinea continuă, avertizează experţii

Preşedintele SUA, Donald Trump, a renunţat la ameninţarea de a majora noile tarife globale la 15%, scutind Marea Britanie şi Uniunea Europeană de tarife mai mari. Tarifele vamale pentru exporturile către Statele Unite vor rămâne, deocamdată, la 10% în conformitate cu noul regim al Casei Albe, care a intrat în vigoare marţi dimineaţă, scriu POLITICO şi Reuters.
Statele Unite au impus marţi o nouă taxă vamală de 10% pentru toate mărfurile care nu sunt acoperite de scutiri, a declarat Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierelor din SUA (CPB). Aceasta este rata anunţată iniţial de preşedintele Donald Trump vineri, în loc de 15%, aşa cum promisese că o creşte o zi mai târziu.

Reacţionând la decizia Curţii Supreme a SUA, care a respins tarifele pe care le-a considerat ilegale pe motiv de urgenţă, Trump a anunţat iniţial un nou tarif global temporar de 10%. Sâmbătă, el a declarat că îl va majora la 15%.

Decizia lui Trump de a nu-şi duce la îndeplinire ameninţarea înseamnă continuitate pentru companiile britanice. Exporturile britanice erau deja supuse unor taxe vamale de 10%, plus tarifele dn cadrul naţiunii celei mai favorizate (MFN).

De asemenea, se aplică un nivel similar de tarife pentru exporturile din Uniunea Europeană. Produsele provenite din UE erau anterior supuse unei taxe de 15%, sau ratei MFN, în funcţie de care era mai mare.

Însă într-o notificare descrisă ca având scopul de a „oferi îndrumări cu privire la Proclamaţia prezidenţială din 20 februarie 2026”, CBP a declarat că, în afară de produsele care fac obiectul scutirilor, importurile „vor fi supuse unei rate ad valorem suplimentare de 10%”.

Parlamentul European a îngheţat luni ratificarea acordului comercial al UE cu SUA, pe fondul îngrijorărilor că ultima serie de tarife impuse de Trump încalcă termenii acordului transatlantic încheiat vara trecută.

În urma discuţiilor purtate în weekend cu Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, şeful departamentului de comerţ al Regatului Unit, Peter Kyle, „şi-a subliniat îngrijorarea cu privire la incertitudinea crescută pentru mediul de afaceri” şi a reiterat „necesitatea respectării acordului dintre Regatul Unit şi SUA” încheiat în luna mai a anului trecut, a declarat luni un purtător de cuvânt al guvernului britanic. Acordul a redus tarifele sectoriale impuse de Trump pentru oţel şi aluminiu, automobile şi industria aerospaţială. Noile taxe impuse de Trump se vor aplica exporturilor care nu sunt acoperite de Acordul de prosperitate economică (EPD).

Noile tarife ale lui Trump vor fi impuse pentru o perioadă de 150 de zile începând de marţi, în conformitate cu secţiunea 122 din Legea comerţului din 1974, în timp ce Greer şi departamentul său vor efectua verificări suplimentare utilizând instrumente precum secţiunea 232 din Legea privind extinderea comerţului din 1962 pentru a impune tarife sectoriale suplimentare. După expirarea celor 150 de zile, Congresul ar putea vota, de asemenea, prelungirea tarifelor.

„Ce se va întâmpla când perioada de 150 de zile permisă de lege va expira?”, a întrebat Duncan Edwards, CEO al BritishAmerican Business. Congresul, a spus el, „va trebui să decidă dacă politicile comerciale promise de această administraţie în timpul alegerilor vor fi consacrate în lege. Având în vedere marjele înguste din ambele camere ale Congresului, un răspuns definitiv pare improbabil, aşa că ar fi înţelept ca mediul de afaceri să se aştepte la o incertitudine continuă”, a avertizat Edwards.

Măsura de marţi a sporit confuzia în jurul politicii comerciale a SUA, anunţul neoferind nicio explicaţie cu privire la motivul pentru care s-a utilizat o rată mai mică. Financial Times a citat un oficial al Casei Albe care a afirmat că majorarea până la 15% va avea loc mai târziu. Reuters nu a putut confirma imediat această informaţie.

„Nu uitaţi că Trump va ţine discursul privind starea naţiunii în această seară, aşa că este posibil să înţelegem mai bine paşii următori în ceea ce priveşte tarifele”, a afirmat Deutsche Bank într-o notă.

„În concluzie, continuăm să credem că rata efectivă a tarifelor va scădea în acest an şi că lumea post-SCOTUS (după decizia Curţii Supreme - n.r.) va beneficia de tarife mai mici decât lumea pre-SCOTUS”, au declarat analiştii băncii, folosind acronimul pentru Curtea Supremă a Statelor Unite.

În ciuda faptului că un tarif de 10% este mai puţin punitiv decât era de aşteptat, traderii au invocat incertitudinea privind perspectivele comerciale ca unul dintre motivele pentru care acţiunile europene au deschis în scădere marţi, deşi indicele paneuropean STOXX 600 s-a tranzacţionat ulterior la un nivel stabil.

Noile tarife au intrat în vigoare la miezul nopţii, în timp ce colectarea tarifelor anulate de Curtea Supremă a fost suspendată. Acestea variau de la 10% până la 50%.

Rămâne neclar dacă şi cum vor fi rambursate companiilor plăţile tarifare efectuate în cadrul regimului anulat de Curtea Supremă, notează Reuters.

Prevederile legale din secţiunea 122 permit preşedintelui să impună noi taxe pentru o perioadă de până la 150 de zile pentru a aborda deficitele „mari şi grave” ale balanţei de plăţi şi „problemele fundamentale ale plăţilor internaţionale”.

Ordinul tarifar al lui Trump susţinea că există un deficit grav al balanţei de plăţi sub forma unui deficit comercial anual al SUA de 1,2 trilioane de dolari, un deficit de cont curent de 4% din PIB şi o inversare a surplusului de venituri primare ale SUA.

Luni, Trump a avertizat ţările să nu renunţe la acordurile comerciale negociate anterior cu SUA, ameninţând că le va aplica taxe mult mai mari în temeiul altor legi.

Japonia a declarat că a solicitat Statelor Unite să se asigure că tratamentul acordat în cadrul unui nou regim tarifar va fi la fel de favorabil ca în acordul existent. Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Taiwanul au indicat, de asemenea, că preferă să respecte acordurile încheiate.

Carsten Brzeski, director global macro la ING, a remarcat că, fie şi cu limita de 150 de zile a actualului set de măsuri, este puţin probabil ca incertitudinea comercială să dispară în curând.

„Pentru că următorul lucru pe care el (Trump) l-ar putea face este întotdeauna, cu o întrerupere de o zi, să prelungească teoretic la nesfârşit cu 150 de zile”, a explicat el.

Între timp, China a îndemnat Washingtonul să renunţe la „tarifele unilaterale”, indicând că este dispusă să organizeze o nouă rundă de negocieri comerciale cu cea mai mare economie a lumii, a declarat marţi Ministerul Comerţului de la Beijing într-un comunicat.

news.ro

Noutați dupa tema