Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

China a devenit principalul partener comercial al Germaniei, după ce a depășit SUA

China a devenit principalul partener comercial al Germaniei, după ce a depășit SUA

Datele aau fost publicate cu câteva zile înainte de vizita lui Freidrich Merz și a directorilor companiilor germane la Beijing.
China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei, depășind SUA, chiar înaintea primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing. Potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică al Germaniei (Destatis), schimburile comerciale dintre Germania și China au ajuns în 2025 la 251 de miliarde de euro, în creștere cu 2,2% față de anul trecut. Comerțul cu SUA s-a situat la 240 de miliarde de euro, în scădere cu 5%, pe fondul tarifelor impuse de Donald Trump.

Dezechilibrul comercial rămâne însă semnificativ, arată Destatis: Germania a importat din China bunuri în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro, în timp ce exporturile germane către China au fost de doar 81,3 miliarde de euro. Practic, Germania cumpără din China de peste două ori mai mult decât vinde, arată BiziDay. În acest context, cancelarul Friedrich Merz va efectua săptămâna viitoare prima sa vizită oficială în China de la preluarea mandatului. El va fi primit cu onoruri militare la Beijing de premierul Li Qiang și se va întâlni ulterior cu președintele Xi Jinping. Din delegație vor face parte aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri german, inclusiv directorul general al BMW. Săptămâna aceasta, Friedrich Merz a lăudat, într-un gest rar, relația cu China, într-un discurs în care a criticat SUA pentru tarifele vamale impuse de Donald Trump: “Avem un interes strategic în a găsi parteneri în lume care gândesc la fel ca noi, care acționează ca noi și care, mai presus de toate, sunt pregătiți să modeleze viitorul împreună, astfel încât să rămânem o țară cu prosperitate și un nivel ridicat de securitate socială (…) Dacă americanii cred că, prin politica lor tarifară, ar trebui să exercite influență în întreaga lume, dacă cred că tarifele vamale sunt mai importante decât taxele interne, atunci este ceva ce americanii pot, desigur, să decidă singuri. Dar nu este politica noastră”.
Relația economică dintre Germania și China este complexă și ambivalentă. În ultimele două decenii, succesul modelului economic german, bazat pe exporturi industriale, a fost strâns legat de creșterea rapidă a Chinei. Marii producători auto germani, precum Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz, au investit masiv în China și depind în mare măsură de vânzările de pe această piață. Pentru unele dintre aceste companii, China este considerată o “a doua piață internă”, explică analiștii. În același timp, China a devenit un competitor direct pentru industria germană. Exporturile germane către China au scăzut în ultimii ani, iar industria auto germană pierde cotă de piață în fața producătorilor chinezi de vehicule electrice. În paralel, industria germană reduce locuri de muncă, sub presiunea concurenței externe și a energiei mai scumpe. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de China, în special în domenii strategice precum materiile prime critice, litiul și magneții permanenți. Bruxelles-ul a introdus tarife pentru mașinile electrice chinezești și analizează noi măsuri de protecție pentru oțel și alte sectoare sensibile. Germania a avut până acum o poziție mai rezervată față de aceste măsuri, tocmai pentru a nu afecta propriile companii puternic expuse pe piața chineză. Vizita lui Merz are loc pe acest fundal tensionat. Spre deosebire de predecesorii săi, el a transmis încă de la început un mesaj mai precaut față de Beijing și a vorbit despre riscurile unei dependențe excesive. Înainte de a merge în China, a ales să viziteze India, semnalând dorința de diversificare a parteneriatelor economice. Săptămâna viitoare, la Beijing, Merz este așteptat să discute cu Xi Jinping despre războiul din Ucraina, drepturile omului și dezechilibrele comerciale. Mesajul principal va viza supracapacitatea industrială a Chinei și subvențiile acordate companiilor locale, care, potrivit europenilor, distorsionează concurența și afectează industria din UE. În același timp, Germania va încerca să păstreze canalele de dialog deschise și să evite o escaladare a tensiunilor comerciale.

Experții evidențiază faptul că relația dintre Germania și China este una de interdependență puternică, dar tot mai tensionată. Germania are nevoie de piața chineză, în special pentru industria auto, însă se confruntă simultan cu o competiție tot mai dură din partea Beijingului. Vizita de săptămâna viitoare va arăta dacă Berlinul mizează în continuare pe cooperare și dialog sau dacă se apropie de o poziție mai fermă, aliniată tendinței europene de a limita dependențele strategice față de China. Exporturile germane spre SUA cad puternic din cauza tarifelor vamale Oficiul Federal de Statistică a anunțat că exporturile Germaniei către Statele Unite au scăzut cu 9,3% în 2025 din cauza tarifelor vamale, în timp ce excedentul comercial înregistrat de Germania pe relația cu cea mai mare economie a lumii a coborât la cel mai scăzut nivel de după 2021. Cu toate acestea, exporturile totale ale Germaniei au crescut ușor cu 1% pe ansamblul anului trecut, ajungând la 1.569,6 miliarde de euro, după doi ani de contracție, datorită comerțului mai intens cu Europa, care a compensat pentru scăderea livrărilor către Statele Unite precum și către China (-9,3%). Deja slăbită de doi ani de recesiune, Germania era expusă în primăvara anului trecut, atunci când președintele SUA, Donald Trump, a lansat un val de tarife vamale care vizau atât aliații, cât și adversarii, culminând cu un acord încheiat în iulie, care impunea un tarif de bază de 15% la exporturile Uniunii Europene către Statele Unite.

profit.ro

Noutați dupa tema