Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România, ieftină în statistici, dar scumpă pentru români. Costul vieții apasă în continuare bugetele familiilor

România, ieftină în statistici, dar scumpă pentru români. Costul vieții apasă în continuare bugetele familiilor

Costul vieții rămâne una dintre marile probleme la nivel global, chiar dacă inflația a încetinit în multe zone. Estimările pentru 2026 arată că presiunile asupra bugetelor nu au dispărut, în special din cauza scumpirii locuințelor și a alimentelor.
În numeroase state, populația resimte în continuare efectele creșterilor accelerate de prețuri din ultimii ani. Potrivit Numbeo Global Cost of Living Index 2026, indicator care compară prețurile bunurilor și serviciilor de zi cu zi – inclusiv chiriile – cu nivelul de referință din New York (stabilit la 100), România se află pe locul 91 din 155 de țări analizate. Țara noastră are un scor de 27,8, ceea ce înseamnă că, în medie, costurile sunt cu aproximativ 72% mai mici decât în New York, conform Visual Capitalist.

Indicele funcționează ca un instrument de comparație internațională: un scor sub 100 arată un nivel de trai mai ieftin decât în metropola americană, în timp ce valorile peste 100 indică prețuri mai ridicate. Clasamentul evidențiază diferențe foarte mari între state, determinate de nivelul de dezvoltare economică, piața imobiliară, fiscalitate și structura consumului.

La nivel global, cele mai scumpe locuri pentru trai în 2026 sunt dominate de economii extrem de prospere sau de teritorii cu piețe imobiliare exclusiviste. Bermuda ocupă primul loc mondial, cu prețuri cu 23,5% mai mari decât în New York, susținute de real estate de lux, turism premium și sector financiar offshore. În Europa, Elveția conduce clasamentul costurilor ridicate, iar în Asia, Singapore este cea mai scumpă economie pentru rezidenți.
În același timp, chiar dacă ritmul inflației s-a temperat, nivelul general al prețurilor a rămas ridicat. În 28 de țări, prețurile locuințelor au crescut cu peste 50% din 2020, iar costurile alimentare au urcat semnificativ în state precum Mexic, Germania sau Malaysia. Aceste evoluții continuă să pună presiune pe bugetele familiilor și să reducă puterea reală de cumpărare.
România, cea mai ieftină țară din UE
Poziționarea României în a doua jumătate a clasamentului arată că țara rămâne relativ ieftină în comparație cu economiile dezvoltate. Totuși, această imagine statistică nu reflectă pe deplin realitatea internă. Indicele compară niveluri absolute de preț, nu și veniturile populației, iar diferența dintre costuri și salarii rămâne o problemă majoră pentru gospodăriile românești.

România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Europa, arată ultimele date oficiale. Costul vieții este mai mic decât media Uniunii Europene, iar cheltuielile esențiale - cum ar fi cele legate de întreținerea locuinței sau transport sunt relativ accesibile. În același timp, salariile rămân printre cele mai mici, iar prețurile cresc mai repede decât veniturile. Per total însă economia țării crește și se apropie nivelului european.
România a avut în 2024 un PIB pe locuitor de 77% faţă de media UE, foarte aproape de Ungaria, care are 76%. Valori mai mici se văd și în Slovacia, Grecia, Letonia și Bulgăria. Diferența față de economiile dezvoltate rămâne în continuare mare.

Nivelul redus al costurilor din România este legat de salariile încă mici și de o productivitate sub media UE. Inflația rămâne ridicată - prețurile ajung să crească mai repede decât veniturile. Radu Nechita, Economist:”Câștigul nostru principal este că ne apropiem de media Uniunii Europene și în ultimii ani, în ultimele decenii de când am început acest proces de convergentă am pornit de la o medie de 20 la sută. Ne apropiem de momentul în care nu o să mai pretindem fonduri europene că suntem sărăcii Europei și va trebui să contribuim noi care se vor situa mai rău decât rău. Vedem că în Balcanii de Vest puterea de cumpărare este mai scăzută”.

Datele Eurostat arată că România se afla printre țările cu cele mai mici salarii din Europa: 21.100 de euro pe an brut, mult sub media UE de 39.800. Suntem urmați de Slovacia, Ungaria, Grecia și ultima pe listă e Bulgăria. Cele mai mari salarii sunt în Luxemburg, Danemarca și Irlanda.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema