Avuția națiunilor: România urcă 4 poziții, până pe locul 29. „În Europa, creșterea este generată de țări precum Polonia, România, Cehia și Croația”, spun autorii unui raport
Ediția din acest an a Indicelui Avuției Națiunilor (INN) este specială. În urmă cu câțiva ani, când s-a publicat primul indice, se comparau doi ani: 2015 și 2021. „Ediția din 2025 a Indicelui Avuției Națiunilor ne permite să evaluăm modul în care s-a schimbat situația țărilor studiate în ultimii zece ani”, notează autorii raportului.
Institutul de Antreprenoriat din Varșovia a publicat a cincea ediție a Indicelui Avuției Națiunilor, un indice care măsoară printre altele calitatea cheltuielilor publice, pe lângă PIB și alți indicatori. Sunt luate în considerare și țările aparținând Uniunii Europene și OCDE.
Locurile de pe podium sunt ocupate de Irlanda, Elveția și Norvegia, care anul acesta au reușit să depășească Statele Unite.
De obicei, atunci când vorbim despre dezvoltarea țărilor, ne concentrăm pe Produsul Național Brut. Cei care nu sunt mulțumiți de acest lucru și cred că dezvoltarea nu înseamnă doar creștere, indică alți indici, cum ar fi Indicele Dezvoltării Umane sau Raportul Fericirii Mondiale.
Indicele, elaborat de economistul Karol Zdybel, prezintă o înțelegere largă a conceptului de dezvoltare. Pe de o parte, se acordă atenție dinamicii cheltuielilor private pe cap de locuitor, pe de altă parte calității cheltuielilor publice în 8 categorii (apărare, securitate, infrastructură, învățământ superior, sănătate, mediu) și alți indicatori legați de calitatea democrațiilor.
Perioada din 2015 până în prezent poate fi împărțită în mod convențional în trei perioade. Până la începutul anului 2020, Polonia se confrunta cu o creștere economică dinamică. Și alte economii europene se dezvoltau, dar într-un ritm mult mai lent, arată documentul.
În perioada 2020-2022, a fost criza pandemică globală. Această perioadă este marcată de recesiuni de diferite magnitudini în diverse țări din lume.
A treia perioadă este cea în care operăm de câțiva ani: o economie fără o singură criză dominantă, ci împovărată de numeroase probleme (uneori grave), cum ar fi impactul războiului din Ucraina asupra lanțurilor de aprovizionare, prețurile ridicate la energie, inflația sau protecționismul comercial al SUA; unele dintre acestea sunt temporare, altele permanente.
Este izbitor faptul că, în ultimii ani, America a fost mai rezistentă la turbulențele economice decât Europa, notează autorii raportului. Acest lucru a fost subliniat în ultimul an de jurnaliști sau economiști precum Matthew Karnitschnig și Daniel Mitchell (acesta din urmă într-un articol cu titlul grăitor „Politici europene = stagnare europeană”).
America lasă Europa în urmă, după cum arată cifre precum PIB-ul pe cap de locuitor, dar și dezvoltarea sectoarelor economice moderne. Chiar și la mijlocul anilor 1990, venitul național per cetățean german era comparabil cu cel per american; astăzi, în comparații similare, economiile de top ale Bătrânului Continent sunt veri săraci ai SUA.
Stagnarea europeană poate fi observată și în WNI. Statele Unite au obținut un scor de 110,0 în ediția din acest an – cu puțin 0,3 puncte mai mare decât în urmă cu un an. De la debutul său în clasamentul WNI, acum doi ani, SUA au făcut un mic pas înainte în fiecare an.
Nu același lucru se poate spune despre Europa de Vest. Germania (92 de puncte, identic cu acum un an), Austria (94,2 – în scădere cu 2,2 puncte față de 2024 și cu până la 5,8 față de 2021), Danemarca (103,4 – în scădere cu 0,4) și nici Regatul Unit (81,2 – în scădere cu 4,2) nu au reușit să își îmbunătățească scorul față de acum un an. Indicele WNI mediu al țărilor Uniunii Europene s-a oprit la un nivel apropiat de 75 de puncte în 2021.
Deși este în ușoară creștere la nivelul Uniunii în general, această creștere este generată de țări din Europa Centrală, precum Polonia, România, Republica Cehă și Croația.
Între timp, majoritatea țărilor bogate ale Europei încă nu și-au revenit după pandemia de covid-19. Sub indicatorul WNI din 2021 se află, pe lângă Austria, Belgia, Germania, Spania, Franța, Finlanda, precum și Republica Cehă și Estonia, deși în cazul ultimelor două țări acest lucru este atribuit exclusiv declinului înregistrat între edițiile 2024 și 2025.
hotnews.ro
