Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Un proiect de lege care prevede abolirea regimului duty-free în Moldova va fi discutat în cadrul consultărilor publice din 11 octombrie.

Un proiect de lege care prevede abolirea regimului duty-free în Moldova va fi discutat în cadrul consultărilor publice din 11 octombrie.

Acest lucru a fost comunicat de serviciul de presă al Parlamentului, menționând că, în special, vor fi prezentate pentru discuții publice proiectele de modificare a Codului Vamal, Codului Fiscal și a Legii cu privire la tariful vamal, care prevăd eliminarea regimului duty-free (scutire de taxe vamale). Evenimentul, organizat de Comisia pentru economie, buget și finanțe, va avea loc la Parlament pe 11 octombrie. Comisia de profil invită toate părțile interesate să transmită în scris recomandările lor cu privire la proiectul de lege propus, inclusiv la adresa de e-mail: ceb@parlament.md, iar pentru informații suplimentare, pot contacta reprezentanții comisiei la numerele de telefon: (022) 820 522, (022) 820 525. Consultările sunt organizate în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului Republicii Moldova pentru a asigura transparența procesului legislativ. Amintim că, Parlamentul a adoptat în prima lectură, la 30 septembrie, un proiect de lege care prevede abolirea regimului duty-free în Moldova. Principalul său obiectiv este de a promova principiul justiției fiscale prin aplicarea impozitelor la mărfurile vândute pe teritoriul țării, inclusiv la cele din unitățile comerciale situate în zonele vamale. În special, potrivit proiectului de lege, începând cu 1 octombrie, Moldova va înceta să mai elibereze licențe noi pentru magazinele, barurile și restaurantele duty-free, iar din 4 septembrie 2023 regimul duty-free va fi complet abolit. Comercianții duty-free existenți își vor putea desfășura activitatea numai după expirarea licențelor duty-free, cu plata tuturor taxelor. Potrivit lui Dumitru Alaiba, președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe și unul dintre autorii proiectului, inițiativa are drept scop asigurarea echității pentru toți antreprenorii în ceea ce privește impozitarea, asigurarea bugetului de stat cu noi surse de venit, precum și prevenirea riscurilor de contrabandă și crimă organizată. "În 2023, va trebui să protejăm cetățenii, mii de întreprinderi, iar acest lucru reprezintă investiții și resurse suplimentare pentru bugetul de stat, care trebuie identificate și utilizate eficient", a spus Alaiba. În nota explicativă a proiectului se precizează că în 6 luni 2022 privilegiile fiscale din cadrul regimului duty-free au depășit 1 miliard de lei în 2022 (TVA, accize și taxe vamale), în condițiile în care, în total, aceste privilegii vor fi de 2 miliarde de lei în 2022. În anii de dinaintea cererii, această cifră ajungea la 4 miliarde de lei pe an. În același timp, se subliniază că magazinele duty-free reprezintă o sursă semnificativă de contrabandă, în primul rând de țigări și alcool. // 07.10.2022 – InfoMarket

Noutați dupa tema