Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Moldova va aboli regimul duty-free, iar magazinele respective vor putea funcționa doar cu plata tuturor taxelor la expirarea licențelor.

Moldova va aboli regimul duty-free, iar magazinele respective vor putea funcționa doar cu plata tuturor taxelor la expirarea licențelor.

Acest lucru este stipulat într-un proiect de lege înregistrat în Parlament de către deputatul PAS, președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba. Scopul acestui proiect de lege este de a asigura condiții fiscale echitabile pentru toți antreprenorii din țara noastră, astfel încât toată lumea să plătească impozite, iar statul să-i poată ajuta pe cei mai vulnerabili. De asemenea, se preconizează ca anularea regimului de scutire de taxe vamale să aducă venituri suplimentare la buget în perioadele de probleme economice speciale. Se preconizează că magazinele duty-free vor fi lichidate după expirarea licenței duty-free (în cazul aeroportului Chișinău, termenul limită este decembrie 2022). Dar acest lucru nu înseamnă că punctele de vânzare vor fi interzise. Aceștia vor putea să se instaleze în zone speciale, în același aeroport, doar că acum vor plăti taxe ca orice alt antreprenor de pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit lui Dumitru Alaiba, doar în 6 luni 2022, regimul duty-free a adus peste 1 miliard de lei în beneficii fiscale (TVA, accize și taxe vamale). În 2022, aceste privilegii se vor ridica la 2 miliarde de lei. "În anii de dinaintea pandemiei, această cifră era în creștere și se ridica la 4 miliarde de lei pe an. Acestea sunt cifre colosale și nicio altă industrie nu se bucură de asemenea beneficii. În același timp, oamenii nu beneficiază de prețuri mai mici în magazinele duty-free. Din punctul de vedere al oamenilor de afaceri, aceste avantaje fiscale sunt nedrepte, o concurență neloială. Astfel, la câteva zeci de metri distanță, avem magazine care plătesc toate taxele și magazine care nu plătesc toate taxele, doar pentru că sunt situate în zona de după controlul pașapoartelor", a explicat Dumitru Alaiba. El a menționat că, la nivel mondial, regimul duty-free reprezintă o cifră de afaceri de aproximativ 90 de miliarde de euro - toate cu scutiri de taxe. Din ce în ce mai multe state impun diferite restricții. De exemplu, Uniunea Europeană a abolit în 1999 regimul de scutire de taxe vamale pentru călătoriile în interiorul Comunității, acesta rămânând în aeroporturi doar la ieșirea din UE. "Având în vedere că marea majoritate a zborurilor de la Chișinău au ca destinație țările UE, propunem să abolim acest regim", a declarat Dumitru Alaiba. Acesta a mai spus că regimul duty-free este principala sursă de contrabandă cu țigări și alcool. "Regimul duty-free din Moldova este o sursă de scheme și privilegii. Guvernele anterioare, în special cele din perioada 2016-2019, au extins constant acest regim. Guvernul lui Vlad Plahotniuc a promovat aceste principii de nedreptate totală și i-a favorizat pe prietenii lor scutiți de taxe. Aceștia au permis instalarea unui duty-free la intrarea în regiunea transnistreană. Atunci a apărut permisiunea de a instala duty-free-uri la intrarea în țară, o inovație de asemenea interesantă. Aceștia intenționau chiar să instaleze benzinării duty-free. Aceasta este o inegalitate și schemele ar trebui să fie oprite", a declarat Dumitru Alaiba. Potrivit lui, votarea proiectului de lege elaborat de el va avea loc în toamna acestui an, iar odată cu intrarea în vigoare a acestuia, după expirarea licențelor magazinelor respective, în Moldova nu va mai exista regim duty-free. // 26.09.2022 - InfoMarket.

Noutați dupa tema