Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În localurile sectorului HoReCa prețurile vor crește în medie cu 30% în urma scumpirii tarifelor pentru gaz. Restaurantele cer ajutorul autorităților.

În localurile sectorului HoReCa prețurile vor crește în medie cu 30% în urma scumpirii tarifelor pentru gaz. Restaurantele cer ajutorul autorităților.

Declarația aparține Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova” (MĂR). Asociația și-a exprimat regretul că în contextul creșterii semnificative a prețurilor la gaze Guvernul Republicii Moldova nu ia în calcul măsuri de compensare pentru agenții economici. Potrivit semnatarilor, sectorul HoReCa se va lovi de o nouă criză. În comunicatul MĂR se menționează că în prezent, în urma restricțiilor aprobate de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, HoReCa activează la o capacitate de 30%. Unitățile administrativ-teritoriale care au o populație mai mare, o activitate economică sporită și o centrare a unităților de alimentație publică, se află în Cod Roșu, care presupune: activitatea la 50% din capacitatea sălii de deservire, intrarea doar pe bază de certificat COVID, interzicerea evenimentelor private. Semnatarii mai spun că majorările în lanț, care se vor produce în urma scumpirii gazului, vor crește devizul de cheltuieli ale restaurantelor. Cheltuielile pentru serviciile comunale vor crește de minim 3 ori și vor ajunge să se reflecte în prețul produsului – se așteaptă majorări cu 30 la sută. Astfel, potrivit MĂR, teoretic, introducerea cheltuielilor în prețul bucatelor ar acoperi sumele exorbitante pe care trebuie să le compenseze fiecare local. În același timp, instituțiile de alimentație publică vor păstra aceeași capacitate de lucru, dar, vor avea mai puțini oaspeți. Cetățenii se vor orienta spre acoperirea cheltuielilor primare, în special în perioada rece a anului, precum: achitarea serviciilor comunale, hrană, îmbrăcăminte și alte necesități personale. În comunicatul Asociației se mai menționează că în prezent, o persoană cheltuie pentru divertisment (inclusiv frecventarea unităților de alimentație publică) 4% din venituri. Astfel, odată cu majorarea prețurilor în lanț, inclusiv majorarea prețurilor în restaurante, va scădea numărul consumatorilor și cecul mediu de consum. În acest context, intervenția și suportul autorităților pentru un sector important al economiei este imperios necesar. Asociația MĂR speră că autoritățile își vor revizui decizia de a nu subvenționa agenții economici și vor susține un sector al economiei, care în urma pandemiei este la limita falimentului. // 12.11.2021 — InfoMarket

Noutați dupa tema