În Republica Moldova, pentru a rezolva problemele din aviația civilă, este necesară revizuirea politicii fiscale a Aeroportului Chișinău și propunerea de noi instrumente de atragere a companiilor aeriene către acesta - IPRE.
Afirmația a fost făcută de către expertul Institutului pentru Politici și Reformă Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi, în noul său studiu privind problemele aviației civile în Republica Moldova și modalitățile de soluționare a acestora. El a amintit că în 27 februarie, compania aeriană Wizz Air din Ungaria a anunțat suspendarea tuturor cursurilor către și dinspre Chișinău din 14 martie. Suspendarea a urmat la șase luni de la reluarea funcționării bazei Wizz Air din Chișinău din septembrie 2022 (întreruperea activității din 2022 a fost cauzată de războiul din Ucraina). Baza de la Chișinău a Wizz Air era formată din 3 aeronave și erau operate 16 rute. Compania aeriană Air Moldova a anulat mai multe zboruri de la începutul lunii martie. Conform informațiilor oferite publicului, perturbările operaționale au fost cauzate de lipsa aeronavelor disponibile. Iar în 19 martie, FlyOne a anunțat despre amânarea unor curse din cauza unei defecțiuni tehnice la una dintre aeronavele din flotă. În acest context, analistul IPRE, Stanislav Ghilețchi, a elaborat o notă analitică în care evaluează cât de tare vor fi afectați consumatorii, care sunt perspectivele de dezvoltare a aeroportului internațional Chișinău, precum și care ar trebui să fie politicile implementate de către autorități pentru atragerea jucătorilor noi. Potrivit autorului, din anul 2011, autoritățile Republicii Moldova au depus eforturi semnificative pentru creșterea competiției între companiile aeriene și reducerea costurilor pentru bilete. În perioada 2014 – 2019, implementarea prevederilor Acordului privind spațiul aerian comun a avut un impact major pentru stimularea turismului și dezvoltarea economică a țării. Dar, ultimele evoluții, transmit un semnal îngrijorător cu privire la dezvoltarea acestui domeniu, cel puțin pe termen mediu. Retragerea companiei Wizz Air, cuplată cu problemele tot mai accentuate ale companiei Air Moldova pot să anuleze progresele înregistrate în ultimii ani. Aceste două companii au reprezentat aproximativ 50% din numărul total de locuri disponibile de la Aeroportul Chișinău în ultimii ani. Reducerea numărului de curse și diminuarea numărului companiilor care operează la Aeroportul Chișinău inevitabil va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, care deja erau pe un trend ascendent din cauza presiunilor inflaționiste. Industria aeronautică din Moldova a fost afectată în proporție mai mare decât media globală. Dacă numărul total de pasageri transportați pe plan global s-a prăbușit cu peste 60% în 2020 față de 2019, în Moldova căderea a fost și mai semnificativă – 69%. Totodată, deși recuperarea din 2021 și 2022 a fost considerabilă, la doi ani după începutul pandemiei, numărul de pasageri transportați încă nu s-a reabilitat pe deplin. În 2022 pe plan global au fost transportați circa 83% din pasagerii transportați în 2019, iar în Moldova – doar 77%. Această performanță slabă a Aeroportului Chișinău este cauzată inclusiv de nivelul înalt al taxelor aeroportuare comparative cu alte orașe din regiune (Iași, București, Sofia). Reieșind din nivelul taxelor aeroportuare pentru cele 4 orașe, aeroportul din București este cel mai scump fiind urmat la distanță scurtă de aeroportul internațional Chișinău. Potrivit expertului IPRE, la moment se observă o diminuare a numărului de rute și a nivelului de competiție între companiile aeriene care operează pe Aeroportul Chișinău. Conform analizei, astăzi diversitatea rutelor din Chișinău a revenit la valorile înregistrate în anul 2014. Cu toate acestea, eforturile autorităților sunt direcționate spre deschiderea unui aeroport regional. În condițiile în care, autoritățile urmează să preia managementul integral al Aeroportului Chișinău, ar fi justificat de continuat investițiile în acest aeroport, având în vedere că există deja o bază solidă de infrastructură. Iar o parte din sursele financiare care ar urma să fie utilizate pentru modernizarea unui alt aeroport, ar trebui redirecționate pentru dezvoltarea și implementarea unei politici atractive de creștere a numărului de companii care ar fi interesate să opereze zboruri de la acest aeroport. În contextul analizei efectuate, expertul IPRE a venit cu mai multe recomandări. Potrivit lui, indicatorii sugerează că Moldova reprezintă un potențial pentru companiile din industria aeronautică. Prin urmare eforturile autorităților de a atrage operatori noi anume pe aeroportul internațional Chișinău trebuie continuate, iar eforturile de a dezvolta alte aeroporturi din țară – oprite. El consider că este necesară evaluarea politicii de taxe aeroportuare și oferirea noilor instrumente pentru atragerea companiilor aeriene. Stanislav Ghilețchi a precizat că nu există claritate dacă politica de stimulare introdusă în 2019 este în vigoare. Reieșind din nivelul înalt de concentrare pe Aeroportul Chișinău, este crucial ca politica de stimulare să fie evaluată și ajustată după necesitate pentru a atrage noi operatori. El pledează pentru asigurarea unei comunicări coerente în materie ce ține situația din industrie. Expertul a subliniat că, discuțiile în jurul companiilor Wizz Air și Air Moldova denotă o discrepanță între viziunea și percepția autorităților și a pieței. Potrivit lui, de asemenea, declarațiile contradictorii cu referire la Air Moldova sugerează că relația dintre companie și autorități este una tensionată. ”Întrucât călătoriile cu avionul au devenit practic un bun public, este important ca orice comunicare publică privind situația din industrie să fie obiectivă și bine calculată. În caz contrar, anumite declarații ar putea prăbuși și mai mult încrederea pe care o au consumatorii în companii, forțând de altfel intrarea acestora în dificultăți financiare”, - a declarat expertul IPRE. // 27.03.2023 – InfoMarket.
