Cultura economisirii devine o resursă macroeconomică
Stabilitatea economică nu este posibilă fără o cultură a economisirii la nivel personal. Această concluzie a răsunat în ediția a 9-a a podcastului Băncii Naționale a Moldovei „Sensul banilor”, unde guvernatoarea BNM Anca Dragu și Galina Cicanci, ofițer de țară în cadrul Corporației Financiare Internaționale (IFC), au explicat de ce economisirea nu este o constrângere, ci un instrument al libertății și al rezilienței pentru întreaga societate. În contextul în care inflația s-a stabilizat sub 7%, iar depozitele populației au atins 80 de miliarde de lei, chestiunea administrării raționale a banilor depășește sfera obiceiurilor individuale și devine parte a echilibrului macroeconomic.
„Economisirea nu este o constrângere, economisirea este un pas către libertate”, a subliniat Anca Dragu. „În momentul în care ai o pernă financiară de cel puțin trei-șase luni, îți oferi libertatea de a alege: să-ți schimbi locul de muncă, să cauți noi oportunități. Asta înseamnă adevărata independență.” Potrivit guvernatoarei, rolul Băncii Naționale este să mențină inflația la un nivel la care atât economisirea, cât și investițiile rămân avantajoase: „Ne străduim ca rata dobânzii și rata inflației să fie în echilibru, astfel încât să câștige și deponenții, și investitorii”.
Datele recente arată că depozitele populației au crescut cu peste 8% într-un an, semn al sporirii încrederii în sistemul bancar și în moneda națională. O parte semnificativă a economiilor este păstrată anume în lei, fapt care confirmă încrederea internă în stabilitatea economiei moldovenești. „Pentru noi este un semnal important: oamenii cred în leu, iar aceasta este rezultatul unui efort consecvent de consolidare a stabilității financiare”, a punctat Dragu.
Galina Cicanci a adăugat că „economisirea merge mână în mână cu investirea”. „Doar investind îți protejezi economiile de devalorizarea pe termen lung. Dar și obiectivele pe termen scurt contează: un fond pentru cheltuieli neprevăzute, un avans pentru o mică afacere, o contribuție pentru educație — toate pornesc de la economii.”
Experiența internațională confirmă că, pe măsură ce crește alfabetizarea financiară, economia devine mai rezilientă. Conform raportului Findex-Moldova 2024, 41% dintre cetățeni au făcut economii în ultimul an, iar 7% le-au plasat în instituții financiare — indicatori de maturitate și încredere care, potrivit experților, vor crește odată cu extinderea programelor de educație financiară.
„Este important ca oamenii să înțeleagă legătura dintre disciplina personală și macroeconomie”, a accentuat Anca Dragu. „Fiecare depozit care funcționează stabil nu este doar un cont la bancă, este o cărămidă în fundația financiară a țării.”
În același timp, BNM amintește că economisirea inteligentă cere atenție la lichiditate. Alegerea instrumentelor trebuie să țină cont de viteza cu care un activ poate fi transformat în numerar atunci când apare nevoia: „Valorile mobiliare de stat sunt un instrument sigur, dar mai puțin flexibil decât depozitele bancare. Imobiliarele pot aduce venit, însă conversia lor în bani necesită timp. Avem nevoie de o combinație de forme — lichide și pe termen lung”, a precizat guvernatoarea.
Tendința ultimilor ani arată că populația devine mai conștientă în administrarea banilor. Interesul pentru produse financiare în lei a crescut, iar desinflarea le face mai atractive. Totodată, după cum observă BNM, există încă potențial de creștere: volumul total al depozitelor reprezintă abia circa un sfert din PIB, ceea ce indică spațiu pentru consolidarea culturii economisirii și a investițiilor responsabile.
Stabilitatea financiară nu se măsoară doar în dobânzi, a subliniat Anca Dragu. Ea se construiește prin obiceiurile cetățenilor, prin încrederea în ziua de mâine și prin disponibilitatea de a planifica. „Astăzi putem vorbi despre cultura economisirii ca despre un capital național, care oferă țării reziliență pentru viitor”, a rezumat guvernatoarea BNM. // 11.11.2025 – InfoMarket
