Competențele financiare în Moldova devin o prioritate națională
„Independența financiară începe cu o regulă simplă: jumătate din venituri se alocă pentru cheltuieli curente, aproximativ o treime - pe nevoi personale și, obligatoriu, cel puțin 20% sunt direcționate pentru economii. Dacă ai o rezervă financiară pentru cel puțin trei luni, ești liber să-ți alegi locul de muncă, nu ești legat de circumstanțe și îți poți permite o pauză între etapele dificile”, a declarat Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei. Această idee a fost exprimată în cadrul noii ediții a podcastului „Sensul banilor” și a dat tonul întregii discuții: educația financiară astăzi nu este un cuvânt la modă, ci o condiție pentru supraviețuirea și dezvoltarea atât a individului, cât și a statului.
Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, a răspuns cu o imagine și mai concretă: „Nu puneți niciodată toate ouăle într-un singur coș. Orice sumă pusă deoparte astăzi este o investiție în ziua de mâine. Așa m-a învățat bunica mea, și acest lucru funcționează și astăzi. Benjamin Franklin spunea: fiecare cent economisit poate fi investit”.
Discuția a început cu întrebarea despre cât de pregătiți sunt tinerii pentru viața în lumea banilor. Anca Dragu a spus direct: „Banca centrală are obligația morală de a fi alături de tineri. Pe lângă stabilitatea prețurilor și supravegherea băncilor, avem datoria de a ne ocupa de educație. Și asta facem. În Europa, multe bănci centrale au departamente întregi dedicate educației financiare. Și noi trebuie să urmăm aceeași cale”.
Igor Șarov a prezentat cifre care arată schimbări reale: „La sfârșitul anului trecut, 445 de școli au participat la programe de educație financiară. Peste 34 000 de elevi și peste 450 de profesori. Aceste cifre vorbesc de la sine. Și chiar dacă disciplina rămâne facultativă, interesul este enorm. La universitate am deschis cursuri opționale pentru toate facultățile și am avut trei grupe mari – sute de studenți. Nu sunt doar economiști, ci și juriști și filologi. Ei înțeleg că fără aceste cunoștințe este imposibil.
Un exemplu în acest sens este proiectul „Școala de Finanțe Moderne”, realizat în colaborare cu Banca Națională a Moldovei și Banca Națională a României. „Studenții au petrecut nouă zile cufundându-se în sistemul financiar modern”, a povestit Igor Șarov. „Au vizitat Banca Națională a României, Academia de Științe Economice, au vizitat obiective culturale precum Castelul Peleș sau Cetatea Suceava. Dar cel mai important este că au învățat să vorbească despre finanțe în limbajul lor. Pentru că tinerii sunt cei mai în măsură să transmită astfel de teme colegilor lor de aceeași vârstă”.
Anca Dragu a adăugat: „Am invitat să participe nu numai economiști, ci și viitori jurnaliști. Mâine, ei vor explica societății ce face Banca Națională, de ce luăm anumite decizii. Dacă înțeleg cum funcționează rata dobânzii, vor putea să transmită corect acest lucru oamenilor. Și am văzut că interesul este enorm. Studenții erau entuziasmați, nimeni nu stătea pe telefon. Au întrebat despre investiții, despre unde să investească bani astăzi și peste zece ani. Am organizat chiar și o simulare a unei ședințe privind politica monetară. Au repetat procedura reală. Le-am spus: „Peste douăzeci de ani vă aștept la această masă, deja ca membri ai consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei”.
Discuția din studio nu s-a referit doar la proiecte, ci și la lecții istorice profunde. Igor Șarov a mărturisit: „Eu aparțin generației care a intrat în viața adultă în 1991, anul independenței. Și noi nu aveam cunoștințe elementare despre finanțe. Am învățat din propriile greșeli. Ne-am pierdut economiile în 1992. Am văzut cum, în 1998, oamenii au pierdut din nou totul. Am fost martorii unor piramide, precum MMM, care au distrus viețile a mii de oameni. Astăzi, tinerii pot evita aceste drame. Dar pentru asta este nevoie de cunoștințe”.
Dezvoltând tema, Anca Dragu a spus: „Incluziunea financiară nu este posibilă fără educație financiară. Nu poți deschide un cont sau lua un credit dacă nu înțelegi ce înseamnă asta. De aceea, am elaborat o strategie împreună cu partenerii internaționali, inclusiv cu Banca Mondială. Vom măsura progresul pe baza unor indicatori: numărul de conturi deschise, depozite, credite. Știm că în mediul rural accesul la servicii financiare este mai dificil. Și tocmai acolo trebuie să ajungă cunoștințele”.
În cadrul discuției s-a pus un accent special pe faptul că educația financiară nu este doar o disciplină școlară. „Ea începe acasă”, a spus Anca Dragu. „Chiar și din banii de buzunar, copilul poate învăța să pună deoparte unul sau doi lei. Chiar și o simplă pușculiță este primul pas către înțelegerea valorii banilor. Iar noi, adulții, avem datoria să dăm exemplu”.
În studio s-au amintit și exemple din alte țări. „Acum douăzeci de ani, în grădinițele americane, copiilor li se explica ce este inflația. Desigur, nu în acești termeni, dar li se arăta de ce cresc prețurile. Dacă am fi făcut asta mai devreme, cetățenii noștri ar fi putut evita multe greșeli”, a spus președinta BNM.
Igor Șarov a extins perspectiva la istoria mondială: „Să ne amintim criza din 1929-1933 din SUA. Oamenii nu aveau cunoștințe financiare, iar acest lucru a dus la o catastrofă. După 1945, Germania a construit un nou miracol economic datorită disciplinei și noilor cunoștințe. Singapore și Japonia au făcut același lucru în anii 1960. Iar noi avem trauma post-sovietică: oamenii erau obișnuiți să țină banii în bancă, iar în 1992 au pierdut totul. Este o tragedie care a subminat încrederea în sistem. Putem ieși din acest cerc vicios doar prin educație”.
Anca Dragu a acordat o atenție specială riscurilor. „Astăzi, informația se răspândește prea repede. Și dacă ceva sună prea bine pentru a fi adevărat, înseamnă că nu este adevărat. Trebuie să cultivăm gândirea critică. Educația financiară nu înseamnă doar buget și procente, ci și abilitatea de a pune întrebarea: de ce așa? Ce se ascunde în spatele acestui lucru?”
La final, moderatorul podcastului, Vitalie Guțu, le-a propus participanților să formuleze un scurt mesaj pentru toți tinerii din țară. Anca Dragoș a spus: „Învățați. Fiecare an suplimentar de educație înseamnă acces la un loc de muncă mai bun și la o viață mai bună. Și fiți atenți cu banii”. Igor Șarov a adăugat: „Nu puneți niciodată toate ouăle într-un singur coș. Orice ban economisit poate fi investit mâine”.
Aceste cuvinte simple s-au dovedit a fi esența conversației, în care au fost menționate cifre, exemple istorice și planuri strategice. Următorul podcast „Sensul banilor” a arătat că educația financiară în Moldova devine treptat o prioritate națională. În spatele acesteia se află nu numai cifre – 445 de școli, 34 de mii de elevi, sute de profesori și studenți care participă la proiecte –, ci și dorința de a forma o nouă generație de cetățeni care știu să gestioneze banii și să-și construiască viitorul fără teama de crize.
Video podcast: https://shorturl.at/GluVf
Clubul Presei Economice.
