Video// Podcast „Sensul banilor”, episod 1: Digitalizarea plăților fără numerar
Invitații podcastului sunt Anca Dragu, Guvernatoarea BNM și Dorel Noroc, președintele Asociației băncilor din Moldova.
https://www.youtube.com/watch?v=a4Qx10vslJ4
Acest podcast este produs de BNM, in scopul educației financiare a cetățenilor.
Opiniile exprimate în acest podcast nu reprezintă punctul de vedere oficial al BNM.
Transcrierea podcastului „Dă sens banilor”:
Bun venit la un nou sezon al podcastului „Sensul banilor”, o inițiativă a Băncii Naționale a Moldovei realizată cu sprijinul programului USAID „Reforme instituționale și structurale în Moldova”.
Eu sunt Eugen Ghilețchi și împreună cu invitatul permanent Anca Dragu suntem aici pentru a vă oferi instrumentele și cunoștințele necesare pentru a lua decizii financiare inteligente.
„Sensul banilor” nu este doar despre cifre, ci despre viitorul pe care îl modelăm împreună.
Eugen Ghilețchi: În ediția de astăzi discutăm despre plăți, despre digitalizarea plăților și alinierea Moldovei la standardele internaționale. Am onoarea să discut acest subiect cu doamna guvernatoare Anca Dragu
Anca Dragu: Bună ziua. Mulțumesc pentru invitație.
Eugen Ghilețchi: și cu domnul Dorel Noroc, președintele Asociației băncilor din Moldova.
Dorel Noroc: Mulțumesc, am onoarea.
Eugen Ghilețchi: Doamna Dragu, în ultimele luni ați reprezentat Moldova la diferite foruri internaționale care au pus în discuție subiectul digitalizării plăților. Ce ar trebui să înțeleagă cetățenii prin transformarea digitală a plăților și cum acest proces ne apropie de standardele unei societăți moderne?
Anca Dragu: Este adevărat că am participat la multe dezbateri, discuții, conferințe, seminare pe tema plăților și am avut două elemente pe care le-am comunicat, aș spune, cu mândrie. Primul - plățile instant funcționează în Moldova și să știți că nu funcționează în toate statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să spunem că avem deja o directivă europeană și că vor fi obligatorii. Da, funcționează, cred că în toate statele, dar pe bază de voluntariat. Moldova este cu un pas înainte în plățile instant. Ce înseamnă plăți instant? La noi se cheamă MIA, da, această platformă, tricoul meu este cu logoul de la MIA, ce înseamnă că plățile sunt rapide, sigure și cu costuri foarte scăzute. Dacă ne gândim, pe vremuri, cum se făceau niște plăți, mergeai la bancă cu un borderou în trei exemplare, scriai de mână, cu indigo între cele trei exemplare. Acum avem plățile acestea instant cu platforme securizate digitale, apeși un buton și ai putut face o plată și, foarte important, în condiții de siguranță și cu costuri scăzute. Și al doilea element, pe care îl spun cu mândrie, este decizia noastră de a adera la Sistemul de plăți unic în euro, SEPA. Am depus această solicitare în 30 ianuarie 2024. Deci, am putea să avem, să vedem și plățile în euro în sistemul acesta european disponibile și în Republica Moldova. Asta ar însemna securitatea plăților și rapiditate și foarte, foarte important costuri foarte scăzute de la 50, 70 EUR, cât plătim astăzi, la 1, 2, 3 EUR.
Eugen Ghilețchi: Vă mulțumesc. Vom reveni la ambele subiecte, să le dezvoltăm, atât sistemul de plăți instant MIA, cât și aderarea Moldovei la SEPA.
Aș vrea să îl întreb pe domnul Dorel Noroc care sunt, în general, tendințele cu privire la plăți? Ca reprezentant al asociației băncilor, cu siguranță, vedeți situația destul de bine din perspectiva prestatorilor de servicii. Noi am făcut un sondaj pe parcursul anului trecut, unde am încercat să evaluăm care este gradul de incluziune financiară și cum folosesc moldovenii sistemele, noile modalități de plăți, plățile digitale sau plățile fără numerar. Datele sondajului au relevat că aproximativ 68 % dintre moldoveni dețin un cont de plăți sau un card bancar, dar doar 50 % dintre moldoveni utilizează acest instrument pentru a face plăți. Ceilalți folosesc preponderent instrumentul pentru a scoate banii de la bancomat. Cum vedeți dumneavoastră trendurile în materie de plăți?
Dorel Noroc: În Republica Moldova sectorul bancar a reușit să progreseze foarte mult și să ofere soluții digitale foarte rapide, dacă să comparăm cu țările din regiune. Noi am început cu metoda tradițională de plată fără numerar, cu cardul, atunci când trebuia să-l introduci în terminalul de plată, după care să tastezi PIN-ul cardului, după care să fie făcută plata, ceea ce însemna un efort mai mare și ca timp de plată destul de mare. Apoi, băncile au implementat tehnologia contactless, ceea ce înseamnă că doar prin atingerea cardului faci plata. A sporit în rapiditate, dar, iarăși, a rămas dezavantajul că deții acel plastic și nu atât cât deții un card, dar poți să deții mai multe carduri, este chestia să cunoști PIN-ul cardului și așa mai departe. Și ultima, recent, și asta o vedem cu ochiul liber, este utilizată foarte mult atunci când cetățenii integrează aceste carduri în diferite aplicații, și achitările se fac cu telefonul mobil. Băncile au mers mai departe, desigur, și au dat și alte soluții cum ar fi, de exemplu, aceleași inele, în baza cărora poți să faci plata, dar trebuie să recunoaștem că telefonul mobil este cel mai la îndemână instrument pe care îl utilizează cetățeanul.
Eugen Ghilețchi: Eu am o fetiță de 4 ani și am o istorie destul de amuzantă cu privire la plățile cu telefonul mobil. Apropo, ea are un aparat de casă și control – jucărie, pe care îl numește Banca Națională. Nu cunosc dacă e datorită faptului că noi conlucrăm cu Banca Națională și ea aude frecvent aceasta de la mine. Dar, ca orice copil, când mergem la magazin, desigur, vrea să-și cumpere ceva. Scuza cea mai bună pe care o avem noi ca părinți: scumpo, scuze, dar nu am bani astăzi. La care ea se uită și zice: păi, pentru ce îți trebuie bani, dacă ai telefon? Deci, pentru copii și pentru următoarea generație, comoditatea instrumentelor de plată, evident, este elementul de bază care schimbă comportamentul.
Doamna guvernatoare, ați menționat la început despre MIA. Aș vrea să discutăm puțin despre sistemul de plăți instant, dacă ați putea să ne prezentați și unele rezultate. Numărul de utilizatori, valoarea tranzacțiilor. Personal, îl utilizez frecvent, este foarte util, este comod și nu mai trebuie să solicit prietenilor datele cardului sau alte informații sensibile. Pot să fac transfer doar cu telefonului mobil. Și sunt sigur, că toți care au utilizat deja acest sistem nu vor mai utiliza metodele vechi.
Anca Dragu: Într-adevăr, este o metodă extrem de confortabilă de a plăti. Eu folosesc frecvent MIA, când mergem în oraș cu colegii și mâncăm, împărțim, plătește unul și ceilalți transferă prin MIA. Sau cumpărăm flori, sau un cadou pentru un prieten, pentru colegi și imediat, transferăm pe loc, pentru că știți, uiți pe urmă cât ai dat… așa că chiar este un instrument la îndemână. Cum este în reclamă: „ Poți să-mi dai telefon – poți să achiți”, poți să-mi faci o plată. Am lansat acest sistem de plăți instant MIA, Moldova Instant Achitări, în 12 martie 2024. Este un proiect la care s-a lucrat ceva timp, fostul nostru coleg, viceguvernatorul Arcadie Albul a fost inima acestui proiect. Băncile au susținut proiectul. Pentru bănci înseamnă costuri suplimentare, înseamnă costuri de 100 – 200 mii de EUR pentru a aplica această soluție tehnică. Ele au reacționat imediat la propunerea noastră de a veni pe platforma de plăți instant și am început cu varianta de plată de la persoană la persoană, P2P. Începând cu luna iulie am extins și către sectorul de business și deja vedem rezultate bune și acolo. La P2P, la persoane, deci, între persoane avem deja aproape 300.000 de utilizatori unici în această perioadă și ca volum al plăților aproape 1,3 miliarde de lei până acum și un număr de tranzacții undeva la 1,25 milioane. Deci, nu numai că a fost îndrăgit de către moldoveni, dar chiar foarte îndrăgit și accesat. De asemenea, pe partea de business vedem deja vreo 20.000 - 30.000 de tranzacții care au avut loc în această scurtă perioadă. Dați-mi voie să spun ceva vis-à-vis de copii. Într-adevăr, și băiatul meu când îi spuneam că nu avem bani și el voia să se dea în acele jucării care necesita să pun monede și nu aveam, spuneam nu am bani, dar el spunea „dar ai card, pentru ce îți trebuie…”, pentru că este ceva mai mare, pe vremea aceea era card și nu spunea de telefonul mobil. Pe fetița dumneavoastră o așteptăm la Banca Națională să vadă exact cum arată Banca Națională, să o ducem și la muzeu.
Eugen Ghilețchi: Neapărat, venim cu drag.
Anca Dragu: Exact, să vadă exact, și apoi poate chiar lucrăm împreună.
Eugen Ghilețchi: Domnule Noroc, băncile și, în general, prestatorii de servicii de plată, comunitatea financiară a avut un aport foarte important la popularizarea sistemului de plăți instant, fiindcă sistemul este deținut de Banca Națională, dar accesul cetățenilor este făcut prin intermediul aplicațiilor financiare. Cum vedeți dumneavoastră impactul acestui sistem asupra tendințelor și comportamentului moldovenilor.
Dorel Noroc: În primul rând, dați-mi voie să spun că acest proiect a fost un exemplu perfect cum cooperează o autoritate publică cu sectorul privat pentru a atinge un scop de interes general pentru cetățeni. Cu cât mai multe produse financiare comode și simple le oferim cetățenilor cu atât mai bine ne atingem scopul nostru de incluziune financiară. Mă bucur să spun că toate băncile au implementat acest sistem, toate 11 la număr, și atunci când tot sistemul bancar este încadrat în acest sistem, atunci este și funcțional, pentru că cetățenii pot să îl utilizeze, indiferent, la orice bancă. A doua etapă, desigur, care o să ia „foc” în următoarele luni o să fie plățile de la persoane către sectorul de business. Este o nouă soluție, pe lângă cea tradițională, pe care o să o ofere sectorul bancar datorită cooperării cu Banca Națională și, sunt sigur, că aceste noi produse vor avantaja foarte mulți agenți economici.
Eugen Ghilețchi: Ați putea să ne descrieți, poate succint, care ar fi avantajele pentru agenții economici de a accepta plăți prin sistemul de plăți instant.
Dorel Noroc: În primul rând, este bine ca atunci când un agent economic dorește să creeze o infrastructură de acceptare a plăților, să încaseze acești bani, banca va putea oferi mai multe soluții, una dintre care va fi MIA Instant Payment. Acum, fiecare agent economic, în funcție de specificul său de activitate își va alege care opțiune este mai comodă pentru el, fie își va alege mai multe opțiuni, în funcție de clienți. Plățile instant MIA, în opinia mea, sunt binevenite, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru companii care prestează un singur serviciu. Aș da un exemplu: plata în troleibuz. Ai scanat codul și ai făcut plata în câteva secunde. Exact aceeași situație, știu că se dezvoltă proiecte pe intrarea într-un parc. Este o plată unică, un singur QR cod, el este fixat, l-ai scanat și achiți. Așa și agenții economici mici își fac QR coduri, coduri fixe, statice, care nu se schimbă atunci când prețul este unul fix. Dacă sunt mai multe produse, deja se aplică QR codul mobil, ceea ce înseamnă că el se schimbă în funcție de preț, pentru că atunci când scanezi QR codul vin și datele, ce sumă trebuie să achiți.
Eugen Ghilețchi: Mă bucur să aud aceasta, deci, ca să oferim și o explicație pentru cei care ne urmăresc: până în prezent cele mai prevalente tranzacții prin sistemul de plăți instant erau tranzacțiile de P2P, omul își deschide aplicația financiară a băncii sau a unui prestator de servicii de plată și poate să facă un transfer către prietenul, ruda, cunoscutul său introducând doar numărul de telefon mobil al persoanei respective. Dumneavoastră ați menționat despre QR cod, în următoarele luni putem să ne așteptăm la apariția QR codurilor în diverse locuri, spații comerciale. Cum o să folosească, de facto, cetățeanul QR codul pentru ca să facă o plată prin sistemul de plăți instant?
Dorel Noroc: Foarte simplu: va accesa aplicația sa mobilă de la banca la care se deservește dintre cele 11 bănci din Moldova pe care le avem. Există o funcționalitate unde scrie „Plătești cu QR codul”, scanez QR codul și autorizez plata printru-un simplu ok și plată a plecat.
Eugen Ghilețchi: Gradul de penetrare cu telefoane mobile în Republica Moldova este destul de înalt, deci, presupunem că marea majoritate a cetățenilor pot să aibă acces la aceste instrumente. Este important de menționat că orice cameră foto integrată într-un telefon mobil are capacitatea să citească datele din spatele unui QR cod. Deci, nu este nevoie de actualizări sau îmbunătățiri ale telefoanelor mobile de care dispuneți.
Dorel Noroc: Un lucru foarte important, trebuie să menționăm de fiecare dată - zero comision pentru cetățeni.
Eugen Ghilețchi: Deci, pentru plățile prin QR cod nu se aplică comision!
Dorel Noroc: Exact.
Eugen Ghilețchi: Ok, aș vrea să migrăm puțin spre un alt subiect. Evident, atunci când oamenii foloseau cash, riscul cel mai mare pe care îl întâmpinau era că banii ar fi putut fi furați sau ar fi putut fi falși, două riscuri la care oamenii posibil se expuneau în utilizarea numerarului. Acum, cu evoluția tehnologică și cu apariția acestor noi instrumente de plată, riscurile alea vechi au dispărut, dar au apărut noi riscuri. Prin urmare, și comportamentul nostru trebuie să fie adaptat acestor noi riscuri.
Doamna Dragu, dacă ați putea să ne spuneți cum vedeți dumneavoastră situația din perspectivă de regulator și, în general, din perspectiva protecției consumatorului? Poate ați putea să ne oferiți și câteva sfaturi practice pentru cetățeni, ce ar trebuie să facă că să se protejeze în fața acestor noi riscuri și ce fac autoritățile din Moldova ca să-i protejeze pe consumatori?
Anca Dragu: În primul rând, ceea ce facem noi ca reglementator, ne asigurăm că toate sistemele de plăți, atenție, noi autorizăm orice sistem de plată care funcționează în Republica Moldova, că toate sistemele sunt în siguranță, că toate beneficiază de cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât în cele din urmă, consumatorul, cel care utilizează aceste sisteme, este protejat. Suntem întotdeauna la curent cu cele mai noi regulamente la nivel european, desigur, în ceea ce privește aceste norme de securitate și ne asigurăm că le implementăm în țară. Avem o relație foarte bună cu băncile și reușim, astfel, să lucrăm efectiv cot la cot. Și dumnealor ne sesizează dacă au, dacă văd ceva ce nu-i ok. Aș spune însă, în cele din urmă, o vorbă mai veche - paza bună trece primejdia rea. Adică și noi, fiecare dintre noi trebuie să fim foarte atenți cum folosim aceste mijloace de plată. Am tot spus că sunt foarte moderne, sunt foarte rapide, sunt sigure, dar și noi trebuie să fim atenți cum accesăm. În primul rând, nu trebuie să împărtășim datele personale legate de contul nostru cu nimeni, absolut cu nimeni. Am văzut recent un articol, era o investigație, cum niște răufăcători, spuneau că sunt din partea Băncii Naționale și cereau oamenilor să le dea date. Niciodată Banca Națională nu va suna o persoană să-i ceară datele de pe card, datele din cont.
Eugen Ghilețchi: Vă mulțumesc.
Domnule Noroc, ce fac băncile în materie de reducere a fraudelor și dacă sunt inițiative despre care ați dori să ne spuneți?
Dorel Noroc: Subiectul fraudelor este unul pe agenda băncii și la nivel individual, și la nivel de asociație a băncilor. Recent, am avut o campanie denumită „Campania fără cash”, în care am dorit să informăm cât mai mulți cetățeni despre avantajele plăților online, plăților fără numerar. Acuma suntem la faza de inițiere a unei noi campanii pe care o discutăm cu băncile, în care să fim principalii actori și să informăm. Scopul nostru e să ajungem la cât mai mulți cetățeni și să informăm despre ceea ce a spus și doamna guvernator, despre măsurile de precauție pe care trebuie să le iei: să nu furnizezi informația, să nu accesezi site-uri care vin din anumite e-mailuri și așa mai departe. Îndemn toți cetățenii să fim precauți și să utilizăm diferite metode inovative, să nu ne fie teamă, eu vorbesc pe exemplu propriu, cel mai ușor e să vorbești pe exemplu propriu, de exemplu să accesezi aplicația în baza amprentei digitale, să faci plățile prin recunoașterea facială. Astăzi băncile oferă asemenea servicii, trebuie doar să accesezi în cadrul aplicației.
Eugen Ghilețchi: Există aceste soluții moderne despre care ați vorbit, se folosesc deja și la instituțiile financiare din Moldova, pentru prevenirea fraudelor cu integrarea inteligenței artificiale sau alte elemente de acest gen?
Dorel Noroc: Sunt discuții. Noi am inițiat o discuție cu Asociația Băncilor din Polonia, avem o colaborare foarte bună cu Asociația Băncilor din România. Colegii din Polonia deja au implementat un sistem antifraudă la nivel național și sisteme antifraudă individuale ale băncilor. Practic, sunt două niveluri ca să combată acest tip de fraudă. Acuma, suntem la etapa de discuții, să identificăm cea mai bună soluție, să avem un sistem național, ceea ce înseamnă că acest sistem național trebuie să analizeze toate tranzacțiile din Moldova, să vadă tranzacțiile per ansamblu și nu doar individual pe o bancă. Și banca - fiecare individual. Spuneam că această soluție costă. Băncile urmează să ia decizii care soluții sunt cele mai bune. În sistemul bancar avem deja anumite soluții antifraudă.
Eugen Ghilețchi: Vă mulțumesc.
Ziceați puțin mai devreme despre autentificare facială sau utilizarea biometriei, într-adevăr, ca o măsură de precauție eu încerc să folosesc la toate instrumentele de plată pe care le am: fie această autentificare în doi pași sau autorizarea cu cel puțin un cod care vine prin mesaj la numărul meu de telefon mobil, dar, totodată, pentru că folosesc autorizarea cu biometrie, nu mai țin minte foarte bine care sunt PIN-codurile de la cardurile mele de plată. Evident, aceasta nu este o problemă, poți oricând să apelezi la instituția financiară emitentă a cardului ca să obții informația respectivă, or, este mai important să fii protejat decât să ții minte toate informațiile respective.
Aș vrea să mai atingem un subiect pe care l-ați menționat, doamnă guvernatoare, aderarea Moldovei la zona SEPA, zonă de plăți în euro, un subiect despre care am auzit destul de multe în ultimul an. La începutul anului BNM a depus cererea de aderare la SEPA. Desigur că, după cum ați menționat deja, aceasta va deschide oportunități noi, în special pentru afacerile care sunt implicate în comerțul transfrontalier, dar și pentru cetățenii care apelează frecvent la transferurile transfrontaliere în euro. Dacă ne puteți face niște estimări, când ar putea să fie realizată aderarea Moldovei la SEPA, pe lângă beneficiile pe care le-ați menționat la început.
Anca Dragu: Solicitarea pe care noi am transmis-o în 30 ianuarie 2024 către instituțiile Uniunii Europene a constat într-un set de documente, cam 1000 de pagini, prin care am prezentat cum arată regulile în Republica Moldova în ceea ce privește sectorul bancar și de plăți, cum arată toate directivele acestea europene, cum au fost ele transpuse aici, cum funcționează, astfel încât să avem această analogie, similitudine cu sistemul european, deci, să arătăm că, da, avem toate regulile. Trebuie să ai toate regulile jocului european în propria legislație. Au început discuțiile cu două instituții de la nivel european, European Payment Council și Direcția Generală din cadrul Comisiei Europene, care se ocupă de piață financiară, FISMA. Eu sunt foarte optimistă că aceste discuții vor merge foarte bine și că fie clarificăm toate întrebările pe care dumnealor ni le-au adresat, fie venim chiar cu un calendar în care să mai modificăm ce avem de modificat. Atenție, toate aceste lucruri sunt utile sistemului nostru bancar, adică noi, de fapt, introducem cele mai bune practici la noi în țară și asta ajută în toate aspectele legate de competitivitate. Aderarea la SEPA înseamnă că vom avea acces la o piață de circa 500 de milioane de locuitori, la sute de mii de firme mici, mari, corporații și că vom putea face plățile în euro foarte sigur, foarte rapid și foarte ieftin. Știm foarte bine că mulți cetățeni de-ai noștri lucrează peste hotare, iar transferul banilor în țară nu este deloc ieftin. De asemenea, știm că peste 60 % - 65 % din comerțul extern al țării este cu state din Uniunea Europeană. Este foarte aproape să devenim într-adevăr membri ai zonei unice de plăți în euro, SEPA.
Eugen Ghilețchi: Mulțumesc foarte mult.
Din câte cunosc unul dintre principiile de bază ale funcționării SEPA este că orice transfer care este făcut în cadrul SEPA trebuie să fie realizat pe parcursul a maximum o zi lucrătoare. Deci, într-adevăr este vorba despre tranzacții foarte rapide și ai certitudinea că oricare din cei 500 de milioane de locuitori din zona SEPA recepționează banii în maximum o zi lucrătoare.
Anca Dragu: Și cu un comision, cum spuneam, de 1, 2, 3 EUR, ceea ce este pentru cetățenii din Republica Moldova, care plăteau zeci de euro, de neimaginat, dar acolo vom ajunge cât de curând.
Eugen Ghilețchi: Cu siguranță, că și sectorul financiar, băncile, prestatorii de servicii de plată au un rol de jucat în aderarea la SEPA. Care este viziunea sectorului?
Dorel Noroc: Sigur este partea colegilor de la Banca Națională, care s-au asigurat că am depus cererea, am depus dosarul, îndeplinim toate obligațiile să ne integrăm în sistem. Și aici, aș vrea să fac o mică paranteză – de ce noi vorbim foarte mult de măsuri de AML, de prevenirea spălării banilor și asta creează reticență din partea cetățenilor, de ce băncile întreabă, de exemplu, care este proveniența banilor? Sunt niște măsuri necesare, pentru că sistemul european este creat în așa fel ca atunci când acceptă o nouă componentă ea să aibă aceleași reguli pe care le au țările membre la SEPA. Colegii de la BNM, cum spuneam, și-au făcut foarte bine activitățile, după care vine partea sistemului bancar. Asta înseamnă că ei trebuie să se integreze, trebuie să dezvolte infrastructura necesară de plăți și să asigure conexiunea la SEPA. Noi, în cadrul asociației băncilor vom face o unitate în care să avem rolul de mediere în acest subiect. Avem colegi din România care ne ajută cu toată experiența lor. Încă o dată menționez: va fi un nou produs financiar pentru cetățeni, simplu vorbind, așa cum astăzi ne bucurăm de MIA Plăți Instant, aceleași avantaje, practic, le vom avea și atunci când vom face o plată transfrontalieră.
Eugen Ghilețchi: Vă mulțumesc, așteptăm cu drag.
La final avem o secțiune pe care o numim întrebări blitz, sunt trei întrebări și am să vă rog să răspundeți foarte succint la fiecare dintre ele. Vom proceda în felul următor, eu voi citi întrebarea, mai întâi doamna Dragu va da un răspuns, iar apoi domnul Noroc va da un răspuns.
Prima întrebare: Care este metoda dumneavoastră preferată de plată?
Anca Dragu: MIA
Dorel Noroc: Dacă vreau să fac o plată între bănci - MIA, dacă vreau să fac o plată - cu telefonul mobil.
Eugen Ghilețchi: Care credeți că este cea mai mare inovație recentă în domeniul plăților?
Anca Dragu: MIA
Dorel Noroc: Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, inclusiv recunoașterea facială, amprenta digitală pentru a autoriza o plată.
Eugen Ghilețchi: Și ultima întrebare
Ce sfat ați da cuiva care vrea să își protejeze mai bine datele financiare?
Anca Dragu: Nu dați nimănui datele legate de contul sau cardul dumneavoastră. Nimănui.
Dorel Noroc: Același mesaj. Sigur, și nici măcar băncilor, nu doar Băncii Naționale.
Eugen Ghilețchi: Aceasta este foarte important: nici băncile comerciale n-o să solicite niciodată informație care este sensibilă și care poate fi folosită pentru fraudare.
Dorel Noroc: Exact. Și telefonați sau apropiați-vă la filiala oricărei bănci și veți primi consultanța necesară.
Anca Dragu: Dacă cineva întreabă datele despre cont sau card, trebuie deja să ne ridice un semn de întrebare și să luăm puțină distanță.
Eugen Ghilețchi: Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție productivă. Ne revedem.
Acesta a fost episodul de astăzi al podcastului „Sensul banilor”. Educația financiară ne vizează pe fiecare dintre noi, indiferent de vârstă, formare profesională sau loc de trai. Pe curând.
