Banca Națională, cu amănunte despre cursul leului moldovenesc și administrarea rezervelor valutare
Daniel Savin, directorul Departamentului Piețe Financiare a Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul celei de-a IX-a ediții a podcastului "Dă sens banilor", a declarat că
Leul moldovenesc este una dintre cele mai stabile monede din regiune.
El a precizat că, dacă e să comparăm cu alte valute din regiune, leul este o monedă care s-a dezvoltat în mod natural și fără fluctuații mari. El a dat exemplul lirei turcești, care s-a depreciat mult în ultima vreme. "Am avut puterea de a acționa în așa fel încât să prevenim astfel de șocuri", a subliniat Daniel Savin. Și nu este o exagerare faptul că experții numesc leul una dintre cele mai stabile monede din regiune.
Vorbind despre fluctuațiile mai semnificative ale leului, care au fost în perioada 2015-2018, Daniel Savin a spus că acest lucru se explică prin faptul că în fiecare an devenim mai experimentați sau învățăm lecții din crizele anterioare: "Avem un nivel suficient de rezerve valutare, avem capacitatea de a interveni în situațiile necesare și o politică monetară adecvată, ceea ce ne permite să nu creăm șocuri suplimentare pe piața valutară".
Întrebat când va avea Republica Moldova un curs de schimb stabil, ca, de exemplu, în Cehia, și dacă țara noastră are nevoie de un astfel de curs de schimb stabil, directorul Departamentului Piețe Financiare a Băncii Naționale a Moldovei a spus că, din punct de vedere matematic, nu crede că Cehia are un curs de schimb stabil. "Dar aș răspunde la această întrebare cu o altă întrebare: avem nevoie de un curs de schimb fix sau stabil? Probabil că nu, poate că, având în vedere inflația și politica monetară independentă, cursul de schimb trebuie să se adapteze la șocuri. Iar ajustarea ar trebui să se facă încet, fără fluctuații excesive".
Daniel Savin a reamintit că fluctuațiile cursului de schimb există în principal din cauza dezechilibrului dintre cerere și ofertă, iar cu cât dezechilibrul este mai mare, cu atât fluctuațiile sunt mai mari. Când fluctuațiile sunt prea mari, intervine Banca Națională. "Piața are nevoie de fluctuații, dar aceste fluctuații trebuie să fie mici".
Întrebat ce ne bucură la leul puternic, el a reamintit că moneda străină este de fapt o marfă care se vinde pe piață. La fel ca pe piață, există cumpărători și vânzători, iar cumpărătorul este interesat să cumpere marfa cât mai ieftin. Iar în cazul valutei, toți cumpărătorii sunt interesați să cumpere valută ieftină. Cumpărătorii sunt importatorii de bunuri și servicii, inclusiv publicul, ca importator de servicii. La polul opus se află cei care vând valuta, exportatorii, inclusiv exportatorii de servicii și beneficiarii de remitențe, care obțin mai mulți lei prin vânzarea aceleiași valute. "Probabil că aici ar trebui să vorbim nu doar despre cursul de schimb, ci și despre diferența de curs valutar al partenerilor noștri comerciali, de exemplu Ucraina, Turcia. Așa apar aici conceptele de curs de schimb nominal efectiv, curs de schimb real efectiv. Pentru că același exportator, pentru a vinde bunuri pe piața externă, are nevoie ca costul acestor bunuri să fie mai mic decât costul de producție a bunurilor în această țară. Putem avea un curs de schimb depreciat în termeni nominali, dar aprecierea acestuia în termeni reali. Pentru că în termeni reali se iau în considerare și diferențele de inflație, nu doar ratele de schimb. În toate analizele Băncii Naționale, se acordă multă atenție cursului de schimb real efectiv.
Cursul de schimb real efectiv față de partenerii noștri, dacă se va aprecia mai mult, va crea probleme suplimentare pentru exportatori și va face ca produsele țărilor respective să fie mai ieftine în Moldova", a subliniat Daniel Savin. Astfel, un leu puternic este mai favorabil pentru cei care cumpără valută străină: importatorii de bunuri și servicii. Pe lângă aceștia, de leul puternic beneficiază într-o oarecare măsură și cetățenii care, având salariile stabilite în lei și cumpărând produse și servicii ale căror prețuri sunt stabilite în valută.
Întrebat cum ar trebui să se comporte cetățenii în raport cu banii lor - "să cheltuiască sau să economisească", directorul Departamentului Piețe Financiare al Băncii Naționale a Moldovei a răspuns în felul următor: "Este important ca populația să acționeze rațional și să economisească. Și să nu ajungă la extreme. Este important să gestioneze veniturile în așa fel încât să creeze, așa cum face Banca Centrală, o pernă de rezerve. Astfel, ar fi util ca populația să aibă unele rezerve în cazul unor șocuri viitoare".
Potrivit acestuia, ideal ar fi ca economiile să fie în lei. "Și noi, ca Bancă Centrală, promovăm o politică de creștere a ponderii economiilor în lei în economia noastră. Dar avem înțelegerea că fiecare persoană fizică sau juridică își gestionează riscul valutar așa cum îl vede ea. În consecință, riscurile financiare sunt gestionate în așa fel încât economiile să fie în moneda în care vor fi cheltuite în viitor. Dacă vom cheltui în lei, să economisim în lei. Dacă plănuim să avem cheltuieli într-o monedă străină, de exemplu în euro, ar fi indicat să economisim o parte și în euro.
Dinamica cursului de schimb al leului în raport cu dolarul SUA în perioada ianuarie 2000 - octombrie 2023
Neadmiterea fluctuațiilor extreme ale cursului de schimb e permisă de instrumentele aplicate de BNM
Fiind solicitat să comenteze factorii care influențează cursul de schimb al leului, aprecierea și deprecierea acestuia, Daniel Savin a spus că cursul leului poate fi influențat de o serie de factori economici și neeconomici, iar factorii economici pot fi împărțiți în mai multe categorii: sezonieri și nesezonieri. "Moneda străină este ca o marfă. Deci are un preț. Prețul acestei mărfi este influențat atât de cumpărători, cât și de vânzători. Atunci când există o creștere a cererii de valută pe piață, adică avem mai mulți cumpărători, încercăm să înțelegem ce factori influențează faptul că avem o cerere crescută. Aș împărți factorii care au legătură cu cursul de schimb în două categorii: economici și non-economici", a subliniat Daniel Savin.
Dacă vorbim de factorii economici, este important de menționat aici că avem perioade diferite pe parcursul anului calendaristic: sezonul rece, vara, când se consumă mai puțină energie, când avem mai multe remitențe. "Iar acești factori economici pot fi împărțiți, din nou, în mai multe categorii: factori sezonieri și factori nestaționari. În analizele pe care le facem, vedem o proiecție a factorilor sezonieri, de exemplu, în timpul iernii, când consumul de energie crește de obicei, există o cerere mai mare de valută, acest lucru duce de obicei la un curs de schimb mai mic. Pe măsură ce cererea crește, prețul crește. În categoria factorilor sezonieri care influențează aprecierea cursului de schimb sunt exporturile, cum ar fi exporturile de cereale în timpul verii și toamnei. Sau perioadele de vacanță, când cresc remitențele, atunci avem o ofertă crescută de valută și, de obicei, în aceste perioade putem observa întărirea cursului de schimb. Aceștia sunt factori sezonieri.
Categoria factorilor nesezonali include orice factori care duc la cererea sau oferta de valută suplimentară. De exemplu, dacă anumite transferuri, subvenții, împrumuturi etc. sunt majorate, pe piață sunt disponibile valute străine suplimentare pentru vânzare, iar acesta este un factor de apreciere a cursului de schimb, deoarece oferta crește. "Iar deciziile de politică monetară sunt factori economici, nesezonali. Dacă vorbim de factori non-economici, putem vorbi în special de așa-numitele efecte unice, sau de crize, mini-crize. De exemplu, criza Covid-19, războiul din Ucraina, criza energetică. Acești factori au creat în anumite etape, în ultimii trei sau patru ani, un deficit sau o creștere a cererii de valută, în consecință, avem și o traiectorie de depreciere a cursului de schimb", a subliniat Daniel Savin.
"Suntem mulțumiți că instrumentele aplicate de Banca Națională ne-au permis să prevenim fluctuațiile excesive ale cursului de schimb, adică nivelul rezervelor Băncii Naționale a demonstrat că este adecvat și ne poate ajuta în situații de criză, în special în cadrul operațiunilor valutare sau al cursului de schimb."
2023 a devenit un an deosebit pentru cursul de schimb al leului
Acest lucru se datorează faptului că așa-numitul factor sezonier principal legat de achiziționarea de resurse energetice s-a schimbat. Directorul Departamentului Piețe Financiare a Băncii Naționale a Moldovei, Daniel Savin, a amintit că procesul de import și plată a gazelor naturale s-a schimbat. "Dacă anterior principalul operator de furnizare a gazelor naturale, Moldovagaz, era cumpărătorul de valută pe piață și acesta, la rândul său, crea cerere de valută în timpul sezonului rece, în acest an situația s-a schimbat ușor. O parte din gazele naturale a fost cumpărată cu așa-numitul împrumut BERD. În consecință, o parte din valută nu a fost cumpărată pe piață, ci a fost plătită direct către BERD, care ulterior a fost cumpărată și plătită către BERD în contul rambursării împrumutului".
Acest factor a dus la aprecierea leului în prima jumătate a anului. "Astfel, până în luna iunie a acestui an, a avut loc o întărire a cursului de schimb, iar BNM a avut posibilitatea de a cumpăra surplusul de valută de pe piață. Începând cu luna iulie, cursul de schimb, piața în sine este în corecție, din punctul nostru de vedere, este o corecție care se încadrează în limitele fluctuațiilor normale, deci nu vedem riscuri din partea evoluției ulterioare a cursului de schimb".
Rezervele valutare sunt administrate de Banca Națională conform celor mai bune practici
Daniel Savin subliniază că utilizarea lor pentru acordarea de împrumuturi ar crea mari probleme pentru politica monetară. Rezervele valutare sunt active externe deținute de Banca Națională, controlate și folosite de aceasta pentru a interveni pe piață atunci când este necesar. Rezervele valutare sunt externe, deci nu pot fi deținute pe plan intern sub formă de plasamente în băncile locale și trebuie să fie în afara sistemului. "În cazul nostru, acestea sunt active investite în cele mai sigure instrumente de pe piață. Aproximativ 80% din rezerve sunt investite în titluri în valută emise de autorități suverane, guverne precum SUA, Germania, organizații internaționale, așa-numitele agenții multilaterale." BNM gestionează aceste rezerve în conformitate cu cele mai bune practici, deoarece procesul de gestionare a rezervelor a fost accentuat în ultimii 30 de ani. Vorbim despre active în volume foarte mari, aproximativ 5 miliarde de dolari, și, în consecință, aceste procese trebuie să fie bine structurate, cu un nivel adecvat de gestionare a riscurilor. Funcționează un comitet de investiții, în timp ce deciziile strategice sunt luate de Comitetul executiv al BNM.
"Rezervele valutare sunt investite, conform cerințelor legii, în instrumente foarte sigure, în primul rând, foarte lichide, și abia după ce asigurăm siguranța și lichiditatea, deja încercăm să obținem profit din aceste rezerve", a declarat Daniel Savin. Comentând sfaturile politicienilor cu privire la cât de bine, în opinia lor, ar trebui să gestioneze Banca Națională a Moldovei rezervele valutare, directorul Departamentului Piețe Financiare a BNM a spus că astfel de declarații sunt făcute de politicieni nu doar în Moldova. "Politicienii încearcă să considere aceste active ca o sursă suplimentară de venit, poate pentru investiții, dar rezervele valutare nu pot fi folosite în mod abuziv. Și iată care este principalul risc pe care îl văd eu, dacă rezervele vor fi folosite pentru a împrumuta guvernul, acestea vor crea, în primul rând, probleme pentru politica monetară. Aceasta va însemna că o parte sau chiar toate vor fi convertite în moneda națională, iar această chestiune va crea o problemă de creștere a prețurilor - o problemă care nu va fi acoperită de leu.
Un alt element ar putea fi faptul că cheltuirea acestor rezerve în alte scopuri va trimite semnale negative către piață și parteneri. Este important de menționat că, atunci când investitorii vin în Moldova, ei se uită și la capacitatea Băncii Centrale de a gestiona șocurile valutare. Scopul investitorilor este de a-și recupera investițiile și de a obține profit. Un nivel insuficient de rezerve va crea obstacole pentru investitori".
Structura rezervelor valutare și posibila modificare a acestora
Banca Națională a Moldovei analizează în permanență optimizarea structurii rezervelor valutare, dar în prezent riscurile trecerii la moneda de intervenție euro sunt mai mari decât menținerea intervențiilor în dolari.
În prezent, cea mai mare parte a rezervelor valutare este formată din dolari. Dar există și euro ca parte a rezervelor. "Noi, la BNM, analizăm permanent situația, care ar fi structura optimă a acestor rezerve. Avem o alocare strategică anuală a activelor din cadrul rezervelor valutare, care ține cont de toate sau de mai multe elemente legate de structura valutară. Aici voi vorbi despre structura valutară a exporturilor, importurilor, structura valutară a datoriei externe a statului, inclusiv structura bilanțurilor băncilor, pentru că, iarăși, depozitele în bănci au o structură valutară, luăm în calcul și datoria externă privată, inclusiv plățile la datoria externă privată. Și multe dintre aceste analize iau în considerare care ar trebui să fie structura optimă a rezervelor."
Atunci când factorii sau ponderea euro sunt suficient de mari și factorii care ar favoriza trecerea la euro ca monedă de bază, este probabil ca Banca Națională să facă acest lucru. "Este important de reținut că principalul risc pe care îl vedem în acest moment este și modul în care fluctuează moneda de bază, și aici voi vorbi despre volatilitate. Noi fixăm sau intervenim pe dolar și asta se vede și în fluctuații: cursul leu-dolar este mai puțin volatil sau fluctuează mai puțin decât cursul leu-euro. Acest lucru, din punctul nostru de vedere, este destul de important din punctul de vedere al indicelui prețurilor de consum. Un curs de schimb leu-dolar mai volatil este posibil să creeze probleme suplimentare pentru prețuri. Prin urmare, există, de asemenea, o asimetrie în ceea ce privește modul în care volatilitatea afectează prețurile. Este bine cunoscut faptul că, dacă rata de schimb scade, acest lucru se reflectă imediat în prețuri. Dacă avem o întărire, răspândirea este mai lentă.
BNM analizează cu atenție situația, iar atunci când acești factori vor prevala asupra deciziei de a interveni în euro în detrimentul factorilor care afectează această decizie, poate că BNM va face acest lucru și va raporta. Dar acest lucru nu se face peste noapte. Deocamdată, factorii care se opun acestei mișcări prevalează asupra celor care sunt în favoarea ei.
"Ca orice altă decizie, există argumente pro și contra. În momentul de față, vedem că riscurile trecerii la o monedă de intervenție în euro sunt mai mari decât menținerea intervenției în dolari." //16.10.2023 – InfoMarket.
