Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Parlamentul Moldovei a adoptat în primă lectură amendamente la Legea Procuraturii, care prevede introducerea unui mecanism de verificare a performanțelor procurorului general, precum și aplicarea sancțiunilor împotriva acestuia, inclusiv concedierea.

Parlamentul Moldovei a adoptat în primă lectură amendamente la Legea Procuraturii, care prevede introducerea unui mecanism de verificare a performanțelor procurorului general, precum și aplicarea sancțiunilor împotriva acestuia, inclusiv concedierea.

59 de deputați din Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS) la guvernare au votat proiectul de lege. Modificările propuse de deputații PAS la Legea Procuraturii prevăd introducerea unui mecanism de verificare a performanțelor procurorului general, precum și aplicarea sancțiunilor împotriva acestuia în baza rezultatelor. Se prevede că, în caz de performanță slabă, sancțiunile disciplinare pot fi aplicate procurorului general sau acesta poate fi concediat. Conform documentului, pentru a evalua performanța, nivelul de cunoștințe și abilitățile profesionale, competența, performanțele procurorului general vor fi evaluate de o comisie de evaluare, formată din Consiliul Suprem al Procurorilor. Evaluarea performanțelor procurorului general poate fi inițiată de președintele Republicii Moldova sau de cel puțin 3 membri ai Consiliului Suprem al Procurorilor. Evaluarea realizărilor procurorului general nu poate fi efectuată mai mult de o dată pe an. Comisia pentru evaluarea performanțelor procurorului general va fi formată din 5 membri, dintre care 1 va fi propus de președintele țării, 1 de Ministerul Justiției, 1 de Consiliul Suprem al Magistraturii, 1 de Consiliul Suprem al Procurorilor și 1 de către Procurorul General. În baza rezultatelor evaluării, Comisia va întocmi un raport motivat prin care acordă unul din următoarele calificative: „bine”, „foarte bine”, „excelent”, „eșuat”. Raportul cu calificativul obținut se prezintă Consiliului Superior al Procurorilor. În cazul obținerii calificativului „eșuat”, Consiliul Superior al Procurorilor propune Președintelui Republicii eliberarea din funcție a Procurorului General. Consiliul Superior al Procurorilor poate solicita motivat repetarea procedurii de evaluare a performanțelor dacă acesta consideră că evaluarea efectuată de comisie a avut loc cu încălcarea procedurii, iar această încălcare a avut un efect determinant asupra rezultatelor evaluării. La repetarea procedurii de evaluare a performanțelor, comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General este obligată să ia în considerare obiecțiile formulate de Consiliul Superior al Procurorilor. Legea Procuraturii se mai completează cu un nou articol care se referă la norme specifice cu privire la răspunderea disciplinară a Procurorului General. Acestea prevăd că procurorul general poate fi tras la răspundere disciplinară și, în funcție de gravitatea abaterilor, i se poate aplica, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor, una din următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment, mustrare sau eliberarea din funcție. Procedura disciplinară poate fi inițiată de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, de Președintele Republicii urmare a petițiilor/sesizărilor sau, după caz, din oficiu, ori de către comisia de evaluare a performanțelor procurorului general, în cazul existenței unor bănuieli rezonabile privind săvârșirea abaterilor disciplinare. În plus, proiectul de lege prevede posibilitatea înlăturării procurorului general din funcție dacă este inițiat un dosar penal împotriva acestuia. În acest caz, președintele țării, la propunerea Consiliului Suprem al Procurorilor, va numi un procuror general interimar. „Introducerea dispozițiilor privind evaluarea realizărilor procurorului general, precum și a dispozițiilor privind aplicarea răspunderii disciplinare față de acesta, are ca scop asigurarea responsabilității Parchetului și a conducerii acestuia și stabilirea unui echilibru al puterilor și controlului între procuror General și Consiliul Suprem al Procurorilor ", au spus autorii inițiativei legislative. După cum a menționat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în conformitate cu dispozițiile legale actuale, performanțele procurorului general nu sunt supuse niciunei forme de control sau proceduri de monitorizare pentru a determina dacă își îndeplinește obligațiile legale cu bună-credință și în interesele statului sau, dimpotrivă, acționând în beneficiul anumitor interese și / sau grupuri infracționale. „Cu alte cuvinte, este imposibil să-l pedepsești pe procurorul general, chiar dacă, de exemplu, el nu ia nicio măsură timp de 7 ani sau, în funcție de circumstanțe, timp de 7 ani acționează exclusiv în favoarea grupurilor oligarhice”, a spus șeful al Ministerului Justiției a spus. // 13.08.2021 – InfoMarket.

Noutați dupa tema