Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Până la sfârșitul anului 2022, magazinele duty-free situate la frontierele terestre ale Moldovei vor pierde statutul de magazine duty-free.

Până la sfârșitul anului 2022, magazinele duty-free situate la frontierele terestre ale Moldovei vor pierde statutul de magazine duty-free.

Aceasta prevede hotărârea de guvern cu privire la un pachet de amendamente la proiectul noului Cod Vamal, care a fost adoptat în iulie anul trecut în prima lectură. Până în prezent, după consultări cu autoritățile competente și mediul de afaceri, au fost examinate 46 de propuneri, dintre care 9 au fost susținute, 5 au fost parțial susținute, 32 nu au fost susținute. Unul dintre amendamentele deputaților, care nu a primit susținere, este legat de regimul vamal al magazinelor duty-free. Potrivit ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi, noul Cod Vamal respectă legislația UE, care prevede posibilitatea de a deschide magazine duty-free doar în aeroporturi, porturi, la bordul aeronavelor și navelor. Unele magazine duty-free din zona de frontieră vor înceta să funcționeze după expirarea licenței (22 decembrie 2022). De asemenea, amendamentele la articolul 315, care prevăd excluderea posibilității de plasare a mărfurilor în ZEL în modul de prelucrare activă, nu sunt acceptate. Acest lucru se datorează faptului că conceptul de regimuri vamale speciale este complet modificat în noul Cod Vamal, iar regimul ZEL va fi inclus în regimul vamal pentru antrepozitarea specială. Un concept diferit aplicat regimului ZEL contrazice obligațiile Moldovei de a armoniza legislația națională cu cea europene. În același timp, guvernul a sprijinit ajustarea unor concepte cheie: supravegherea vamală, decizia vamală, declarația de origine, exportatorul, notificarea de reexport, etc. Prin a doua lectură, proiectul prin proiectul Serviciului Vamal va fi modificată limita daunelor cauzate bugetului de stat de către brokerul vamal prin încălcări sistematice ale legislației vamale sau fiscale, în care se retrage licența brokerului: în loc de 2 milioane lei - 500 mii lei timp de un 1 an. Proiectul specifică faptul că cursul valutar utilizat în scopuri vamale este cursul valutar stabilit de BNM în momentul apariției datoriei vamale. Condițiile pentru distrugerea bunurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală sunt simplificate și se acceptă o creștere de la 1 an la 3 ani, timp în care titularul drepturilor de autor este obligat să distrugă bunurile care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. Pentru a îmbunătăți prevederile proiectului de lege, au fost propuse modificări care să asigure condiții egale și clarificarea reglementărilor vamale: reducerea cuantumului maxim al amenzii în cazul nedeclarării mărfurilor - la 25 mii lei în loc de 40 mii lei, clarificarea aparatului conceptual sub articolul „Respectarea legii”, etc. În același timp, se propune aplicarea garanțiilor de stat agenților economici înregistrați înainte de intrarea în vigoare a Serviciului Vamal în zonele economice libere, portul Giurgiulești și aeroportul Mărculești, în conformitate cu prevederile documentelor care reglementează aceste obiective. Garanțiile se vor aplica agenților economici care vor fi înregistrați de la 1 ianuarie 2023 până la 1 septembrie 2024. Parlamentul trebuie să aprobe proiectul noului Cod Vamal în a doua lectură. Este planificat ca documentul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023. // 13.08.2021 – InfoMarket.

Noutați dupa tema