Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Fiecare a zecea țigară din Moldova este vândută ilegal, ceea ce crează probleme serioase atât pentru autorități, cât și pentru reprezentanții industriei

Fiecare a zecea țigară din Moldova este vândută ilegal, ceea ce crează probleme serioase atât pentru autorități, cât și pentru reprezentanții industriei

Ponderea țigărilor ilicite pe piața moldovenească în 2023 a fost de aproximativ 10%, o creștere de 3,8 puncte procentuale față de 2022. Într-un interviu acordat jurnaliștilor moldoveni în cadrul conferinței Technovation ce s-a desfășurat în octombrie, Nicolas Otte - Director Illicit Trade Prevention la Philip Morris International (Director pentru combaterea comerțului ilicit la Philip Morris International ) - a subliniat că „astfel de cifre sunt inacceptabile în orice țară, iar problema necesită acțiuni imediate”. Nicolas Otte a precizat că situația se agravează și în Europa per ansamblu. „Potrivit celor mai recente date, peste 52 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an. Iar numai în Moldova sunt vândute  200 de milioane - o cifră uriașă pentru o țară mică”, a menționat el. Nicolas Otte consideră că unul dintre principalele motive ale acestei creșteri a pieței ilegale în Moldova și în alte țări este reglementarea ineficientă și diferențele semnificative în politicile fiscale. Otte a subliniat că în spatele comerțului ilegal se află rețele criminale care profită de legi imperfecte. „Rețelele criminale cresc odată cu piața. Cu cât câștigă mai mult, cu atât investesc mai mult în dezvoltarea afacerilor lor ilegale. Aceasta este o investiție reală și ele lucrează pe baza acelorași principii ca și sectorul legal”, a subliniat Nicolas Otte. Potrivit acestuia, în țările vecine se iau deja măsuri pentru a combate această problemă. Ca exemple pozitive, Nicolas Otte a menționat  România, unde în 2023 consumul de țigări ilegale era de 5,8%, și Polonia unde ponderea țigărilor ilegale pe piață este de doar 3,6%. Directorul Philip Morris International pentru combaterea comerțului ilicit a menționat că aceste țări au implementat sisteme complexe de trasabilitate a produselor de tutun (Track & Trace) și au consolidat măsurile de combatere a producției ilicite. În Polonia, de exemplu, unde consumul ilicit de țigări era de peste 20% în urmă cu aproximativ 10 ani, au fost introduse controale stricte privind circulația materiilor prime pentru producția de tutun și au fost majorate pedepsele pentru infractori. În rezultat s-au redus puternic fabricile ilegale, care au fost nevoite să își vândă echipamentele pe piețele vecine care nu dispun încă de măsuri atât de stricte împotriva comerțului ilegal. Vorbind despre Moldova, Nicolas Otte consideră că este recomandabil să se adopte exemplele altor țări, să se țină cont de cele mai bune practici. „De exemplu, sistemul Track & Trace, care a fost implementat în UE și Marea Britanie, și-a demonstrat deja eficiența în reducerea ponderii mărfurilor ilegale pe piață”, a spus el. În același timp, în cadrul  interviului, Nicolas Otte a explicat de ce anume sistemul britanic ar putea fi eficient pentru Moldova. „După ieșirea din UE, Marea Britanie a adaptat sistemul de trasabilitate, făcându-l mai simplu și mai flexibil decât cel utilizat în UE. Modelul britanic presupune un depozit unic de date, ceea ce simplifică foarte mult procesul de control al circulației produselor. În UE, însă, sistemul este împărțit pe mai multe niveluri, cu depozitări multiple, ceea ce îl face mai complex”, a explicat Otte. O astfel de abordare simplificată ar putea fi utilă pentru Moldova, care este în plin proces de integrare europeană, dar nu este încă membră a UE. „Moldova ar putea adopta elemente ale sistemului britanic în calitate de pas pregătitor pentru integrarea viitoare în mecanismele europene. Acest lucru ar face posibilă minimizarea în continuare a schimbărilor și adaptarea mai rapidă la standardele europene atunci când țara va deveni membră a UE”, a adăugat el. În plus, sistemul britanic oferă flexibilitate în ceea ce privește interoperabilitatea cu codurile de urmărire europene. „În Regatul Unit, un cod atribuit în UE poate fi acceptat și utilizat, facilitând importul de produse. În UE, în schimb, fiecare cod de stat este unic și valabil doar în cadrul unei anumite țări. Pentru Moldova, ca țară care importă în mod activ produse, sistemul britanic ar putea fi mult mai convenabil și rentabil”, a subliniat Nicolas Otte. //24.10.2024 - InfoMarket.

Noutați dupa tema