Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Exporturile Republicii Moldova în ianuarie-noiembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, au scăzut cu 6,2% - până la 3 miliarde 373,3 milioane de dolari.

Exporturile Republicii Moldova în ianuarie-noiembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, au scăzut cu 6,2% - până la 3 miliarde 373,3 milioane de dolari.

Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-noiembrie 2023 au constituit 2632,8 milioane dolari SUA (70,4% din total exporturi), fiind în scădere cu 4,7% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 3,3%. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-noiembrie 2023 s-au cifrat la 1104,5 milioane dolari SUA (29,6% din total exporturi), sau cu 9,6% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci comune decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 13,7% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (motorină, benzine auto, autoturisme, medicamente, boabe de soia, ulei de floarea soarelui, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, țigarete care conțin tutun, votcă, whisky, lichioruri, distilate de vin sau de tescovină de struguri, parfumuri, ape de toaletă, produse pentru înfrumusețare, genți de voiaj, truse de toaleta, rucsacuri și genți sportive, ceasuri de mână și alte ceasuri) – 15,9%. Mijloacele de transport rutier în ianuarie-noiembrie 2023 rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (81,1% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (13,3%), transportul feroviar (3,3%), instalații fixe de transport (1,2%), transportul aerian (1,1%). Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-noiembrie 2023, au totalizat 2435,6 milioane dolari SUA (cu 3,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 65,2% în total exporturi, cu 6,1 puncte procentuale mai mult, față de ianuarie-noiembrie 2022. Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-noiembrie 2023, au avut o valoare de 848,4 milioane dolari SUA (cu 8,7% mai puțin, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 22,7% în total exporturi, în scădere cu 0,6 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-noiembrie 2022. În ianuarie-noiembrie 2023 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost: România (35,0% din total exporturi), Ucraina (15,2%), Italia (6,3%), Germania (5,5%), Cehia (3,9%), Federația Rusă (3,6%), Turcia (3,4%), Polonia (3,2%), Belarus și Bulgaria (câte 2,1%), Statele Unite ale Americii și Spania (câte 1,5%), Ungaria și Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (câte 1,2%), Kazahstan (1,1%), Franța și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (câte 1,0%), Grecia (0,9%), Elveția (0,8%), Cipru și Liban (câte 0,7%), Austria (0,6%), cărora le-au revenit 92,3% din total exporturi. Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-noiembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022 relevă reducerea livrărilor de mărfuri în Turcia (-55,9%), Italia (-23,7%), Ucraina (-10,4%), Bulgaria (-43,3%), Federația Rusă (-25,0%), Elveția (-53,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-38,6%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (-30,0%), Portugalia (-68,9%), Irak (-74,5%), Germania (-5,7%), Ungaria (-11,0%), Republica Arabă Siriană (-98,5%), Slovacia (24,1%), Belgia (-19,5%), Canada (-22,3%), Iordania (-70,7%), China (-23,5%), care a influențat la micșorarea pe total exporturi cu 13,6%. În același timp, s-au majorat exporturile de mărfuri în România (+14,2%), Cehia (+52,1%), Spania (+57,9%), Kazahstan (de 1,7 ori), Cipru (de 1,9 ori), Egipt (de 2,4 ori), Statele Unite ale Americii (+24,8%), Liban (+56,1%), Indonezia (de 25,1 ori), Polonia (+5,5%), Croația (de 2,7 ori), Malaysia (de 20,2 ori), Emiratele Arabe Unite (de 2,2 ori), Kârgâzstan (de 2,2 ori), Belarus (+6,1%), Lituania (+31,8%), Letonia (de 1,7 ori), Grecia (+13,0%), atenuând diminuarea pe total exporturi cu 8,7%. În structura exporturilor din ianuarie-noiembrie 2023 ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: mașini și aparate electrice și părți ale acestora (15,5% din total exporturi); cereale și preparate pe bază de cereale (10,3%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (10,3%); legume și fructe (9,1%); îmbrăcăminte și accesorii (7,0%); semințe și fructe oleaginoase (7,0%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (6,1%); băuturi alcoolice și nealcoolice (5,0%); mobilă și părțile ei (3,6%); articole din minerale nemetalice (2,6%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (2,0%); hrană destinată animalelor (1,6%), vehicule rutiere (1,5%). // 16.01.2024 — InfoMarket.

Noutați dupa tema