Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

IDIS Viitorul: În ultimii aproape 20 de ani, Moldova a majorat de peste 23 de ori importurile de cafea boabe - până la 14,1 milioane de dolari în 2023 și va depăși în curând consumul mediu mondial de 140 de cești de cafea pe an per adult

IDIS Viitorul: În ultimii aproape 20 de ani, Moldova a majorat de peste 23 de ori importurile de cafea boabe - până la 14,1 milioane de dolari în 2023 și va depăși în curând consumul mediu mondial de 140 de cești de cafea pe an per adult

Datele au fost prezentate de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale. El a amintit că Republica Moldova nu produce cafea, ci o importă, iar dacă până în 2005, în Moldova se importau boabe de cafea în valoare de până la 600 de mii de dolari, atunci în 2010, importul de boabe de cafea a ajuns la 1,7 milioane de dolari în termeni monetari, iar până în 2020. - 8,7 milioane de dolari. "În 2023, Moldova a importat boabe de cafea în valoare de aproximativ 14,1 milioane de dolari, iar în 2024, importurile estimate de boabe de cafea vor fi de aproximativ 15,8 milioane de dolari", a scris Veaceslav Ioniță. El a menționat că Biroul Național de Statistică oferă date despre importurile totale de cafea (instant și boabe), ceai și condimente. Astfel, importurile totale de cafea (instant și boabe), ceai și mirodenii în 2005 au totalizat 4,1 milioane de dolari, în 2010. - 9,6 milioane de dolari în 2010 și 18,6 milioane de dolari în 2020. - Până în 2020, cafeaua instant, ceaiul și condimentele au fost cele mai importate. Importurile de cafea boabe au depășit importurile de cafea instant, ceai și mirodenii doar în 2021. În prezent, importurile de cafea boabe domină. În 2023, importurile totale de cafea (instantanee și boabe), ceai și mirodenii sunt estimate la aproximativ 23 de milioane, importurile de cafea boabe fiind de 14 milioane de dolari, iar cele de cafea instantanee, ceai și mirodenii de 9 milioane de dolari. Economistul afirmă că în 1995, adultul moldovean mediu bea anual 3 cești de cafea făcută din boabe de cafea măcinată. În 2000, din cauza crizei, consumul total de cafea boabe a scăzut la 1,4 cești pe adult pe an. În 2005, această cifră a crescut la 8,8, iar în 2010. - la 15, în 2015. - La 35, în 2020. - la 90, la 134 în 2023, iar în 2024 se așteaptă ca consumul să fie de aproximativ 153 de cești pe an pe adult mediu. "Există o creștere bruscă a consumului de boabe de cafea începând cu 2020. Anul 2024 ar trebui să fie declarat anul cafelei în Moldova. Consumul mediu de cafea în lume este de 140 de cești de cafea pe adult pe an. În 2024, vom depăși consumul mediu mondial. Suntem încă la câțiva ani distanță de consumul mediu european, care este de 2-3 ori mai mare. În momentul în care vom adera la Uniunea Europeană, consumul nostru de cafea va fi comparabil cu cel din țările UE", a spus economistul. Potrivit lui, în Moldova se înregistrează un fenomen nou, și anume importul de cafea din boabe neprăjite, după ce a început să se dezvolte industria de prăjire a boabelor de cafea. În timp ce în 1995 se importau doar 600 kg de cafea din boabe neprăjite, în 2023 se vor importa 70 de tone. Boabele sunt prăjite aici în aproximativ 4 fabrici de prăjire existente și apoi sunt vândute sub diferite mărci moldovenești aici în Moldova și chiar eventual exportate. În același timp, există o companie în Moldova care are o franciză în străinătate - un model de afaceri care se vinde. "Deocamdată, importurile de boabe de cafea neprăjite sunt mici. Până atunci, noi cumpărăm cafea deja preparată de alții. Dar cred că avem toate șansele să dezvoltăm această industrie în țara noastră", a spus analistul economic. Expertul spune că, în 2023, moldovenii au cheltuit circa 1,5 miliarde de lei pe cafea, iar statul a încasat aproape 300 de milioane de lei din taxe. În același timp, Olanda este cel mai mare consumator de cafea din lume: 8,3 kg de cafea pe cap de locuitor pe an. Urmează: Finlanda - 7,8 kg de cafea pe cap de locuitor pe an; Suedia - 7,6 kg; Norvegia - 6,6 kg; Canada - 5,5 kg; Liban - 5,3 kg; Germania - 5,2 kg; Brazilia - 5,1 kg; Qatar - 5 kg; Elveția - 4,8 kg; Italia - 4,7 kg; Estonia - 4,3 kg; Portugalia - 4 kg, SUA - 3,5 kg; Franța - 3,4 kg de cafea anual pe cap de locuitor. În medie, la nivel mondial se consumă 1,3 kg de cafea pe cap de locuitor pe an. În Moldova, consumul anual de cafea pe cap de locuitor a fost de 0,49 kg în 2020 și 0,75 kg în 2023. "Se consumă 2,2 miliarde de cești de cafea pe zi. În anul 2000, dintr-un milion de cești de cafea băute pe zi, trei erau băute de moldoveni. În 2005 - 23 de cești de cafea au fost consumate de locuitorii Moldovei; în 2010. - 32; în 2015 - 63; în 2020. - 129. În 2024, se estimează că această cifră va fi de 180 de cești. În 24 de ani, ponderea noastră în consumul mondial de cafea a crescut de 60 de ori", a conchis Veaceslav Ioniță. // 05.01.2024 – InfoMarket

Noutați dupa tema