Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În noiembrie 2023, ponderea produselor din tutun din Republica Moldova pe piața neagră a țigărilor din România a crescut cu 11,8 puncte procentuale, comparativ cu septembrie - până la 19,4% - Novel Research.

În noiembrie 2023, ponderea produselor din tutun din Republica Moldova pe piața neagră a țigărilor din România a crescut cu 11,8 puncte procentuale, comparativ cu septembrie - până la 19,4% - Novel Research.

Cele mai populare țigări moldovenești de pe piața de contrabandă sunt Kult, Ritm și Barbarossa. Potrivit companiei de cercetare, piața neagră de tutun din România a reprezentat 8,2% din consumul total în noiembrie anul trecut. Comparativ cu septembrie 2023, această cifră este aproape neschimbată (8,3%), dar este mai mare decât media anuală din 2022 (7,1%). Regiunea cea mai afectată de contrabandă este nord-estul României, la granița cu Republica Moldova și Ucraina, unde în 2023 s-a înregistrat cea mai mare creștere față de 2022 – cu 3,6 p.p. – până la 24,5%. Totuși, în medie în 2023, lista principalelor surse de produse pentru piața neagră cu o cotă de 37,4% este ocupată de segmentul Duty Free (+4,5 p.p.), iar 33% de segmentul Cheap Whites (-13,4 p.p.). Pe locul trei, în ceea ce privește originea contrabandei, se află Bulgaria - 11,1% (+8,5 p.p.), urmată de Republica Moldova cu o pondere de 10,8% (+1,1 p.p.) pentru anul 2023 și Serbia – 0,6% (+0,4 p.p.). Ponderea produselor de origine necunoscută este de 1,9% (+0,4 p.p.), alte surse – 5,3% (-0,6 p.p.). Reprezentanții companiilor de tutun prezente pe piață consideră că creșterea contrabandei nu face decât să confirme presiunea la care este expusă piața legală a tutunului. Astfel, Ileana Dumitru, directorul BAT pentru afaceri juridice și relații externe în Europa de Sud-Est, a spus că eforturile de combatere a contrabandei trebuie susținute de o politică fiscală echilibrată și previzibilă. ”În România, accizele și prețurile țigărilor sunt deja cele mai mari din UE, iar în țările vecine produsele din tutun pot fi cumpărate la jumătate din preț, așa că, contrabanda este o afacere profitabilă pentru infractori” - a spus ea. La rândul său, Gilda Lazăr, director pe afaceri corproative și comunicații al JTI în România, Moldova și Bulgaria, a remarcat că creșterea contrabandei are loc ”pe fundalul incertitudinii, dialogului inutil și lipsei de transparență”, iar problema accizelor este politizată pe fundalul viitoarelor alegeri din 2024. ”În Parlamentul României sunt 12 inițiative legislative legate de sectorul tutunului aflate în diferite stadii de discuție. Această instabilitate ar putea avea ca rezultat distrugerea pieței legale și creșterea segmentului negru, care, chiar și la nivelul actual, provoacă prejudicii bugetare de peste 300 de milioane de euro. Dacă contrabanda nu ar fi crescut, veniturile din accizele la produsele din tutun ar fi putut fi mai mari” - a subliniat reprezentanta JTI. Totodată, Dragoș Bucurenci, director pe relații externe la Philip Morris România, consideră că este necesară o strategie națională cuprinzătoare pentru combaterea comerțului ilegal cu mărfuri, care să asigure interacțiunea tuturor instituțiilor guvernamentale pentru controlul acestui domeniu. // 04.01.2024 — InfoMarket.

Noutați dupa tema