Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Biroul pentru Reintegrare: Din 2014, UE rămâne principalul partener comercial al Transnistriei

Biroul pentru Reintegrare: Din 2014, UE rămâne principalul partener comercial al Transnistriei

Potrivit Biroului pentru Reintegrare, cea mai intensă perioadă de exporturi de mărfuri către UE a fost în 2015 (64,39% din totalul exporturilor transnistrene în acel an), iar importurile din UE în 2014 (47,17%). UE rămâne principala destinație pentru bunurile produse/importate în Transnistria, în pofida fluctuațiilor procentuale în perioada 2014-2021. Astfel, ponderea exportului de mărfuri în UE a fost de: 64,3% în 2014, 64,39% în 2015, 56,12% în 2016, 55,31% în 2017, 58,1% în 2018, 50,99% în 2019. 56,6% în 2020 și 54,32% în 2021: 47,17% în 2014, 38,78% în 2015, 46,07% în 2016, 32,73% în 2017, 26,16% în 2018, 32,83% în 2019. 36,22% în 2020 și 39,04% în 2021. Dominația UE ca partener comercial subliniază interesul mai mare al agenților economici de a stabili relații de afaceri cu UE și de a lucra în conformitate cu cadrul de reglementare național. EUBAM a raportat anterior că, în 2021, UE a rămas principala piață pentru produsele metalice din regiunea transnistreană și furnizorul predominant de deșeuri metalice feroase, reprezentând 72% din toate produsele metalice exportate din regiunea transnistreană și 99% din importurile de deșeuri metalice feroase. Cu toate acestea, în decembrie 2021 nu a existat niciun import de fier vechi din UE în regiunea transnistreană din cauza intrării în vigoare, în noiembrie 2021, a Regulamentului Comisiei Europene privind exporturile pentru eliminarea anumitor deșeuri, conform căruia exporturile de fier vechi feros și neferoase din UE către țările care nu fac parte din OCDE, sunt interzise. //04.10.2022 - InfoMarket.

Noutați dupa tema