Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-iulie 2022 exporturile de mărfuri din Moldova au însumat 2629,7 milioane dolari SUA, în creștere cu 67,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

În ianuarie-iulie 2022 exporturile de mărfuri din Moldova au însumat 2629,7 milioane dolari SUA, în creștere cu 67,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iulie 2022 au constituit 1909,0 milioane dolari SUA (72,6% din total exporturi), fiind în creștere cu 65,3% față de perioada similară din anul 2021, care a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 48,0%. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-iulie 2022 s-au cifrat la 720,7 milioane dolari SUA (27,4% din total exporturi), sau cu 72,8% mai mult, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021. Această creștere a influențat majorarea pe total exporturi, cu 19,3%. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci comune decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 11,7% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (motorină, benzine auto, autoturisme, nuci comune decojite, medicamente, ulei de floarea soarelui, semințe de floarea soarelui, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, țigarete care conțin tutun, votcă, whisky, lichioruri, distilate de vin sau de tescovină de struguri, parfumuri, ape de toaletă, produse pentru înfrumusețare, genți de voiaj, truse de toaleta, rucsacuri și genți sportive, ceasuri de mână și alte ceasuri, porumb) – 15,7%. Mijloacele de transport rutier, în ianuarie-iulie 2022, rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (74,0% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (15,9%), transportul feroviar (9,1%), transportul aerian (0,8%) și instalații fixe de transport (0,2%). Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-iulie 2022, au totalizat 1587,1 milioane dolari SUA (cu 57,2% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 60,3% în total exporturi, în descreștere cu 3,9 puncte procentuale față de ianuarie-iulie 2021. Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-iulie 2022, au avut o valoare de 517,2 milioane dolari SUA (de 2,1 ori mai mult4, în raport cu perioada similară din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 19,7% în total exporturi, în creștere cu 4,2 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-iulie 2021. În ianuarie-iulie 2022 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 93,1% din total exporturi au fost: România (28,5% din total exporturi), Ucraina (12,5%), Turcia (8,7%), Italia (8,3%), Germania (5,5%), Federația Rusă (5,1%), Bulgaria (4,5%), Polonia (2,8%), Cehia (2,2%), Elveția (2,1%), Iran (2,0%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (1,8%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,6%), Belarus (1,5%), Ungaria (1,2%), Franța (1,0%), Spania și Statele Unite ale Americii (câte 0,9%), Grecia (0,8%), Liban și Portugalia (câte 0,6%). Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-iulie 2022, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, relevă majorarea livrărilor de mărfuri în România (de 1,7 ori), Ucraina (de 7,5 ori), Italia (de 1,8 ori), Bulgaria (de 5,5 ori), Turcia (de 1,7 ori), Iran (de 2910,1 ori), Elveția (de 2,1 ori), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (de 2,2 ori), Polonia (+20,8%), Statele Unite ale Americii (de 1,8 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+29,0%), Ungaria (+38,9%), Cehia (+15,2%), Cipru (de 2,8 ori), Grecia (+40,7%), Franța (+29,7%), Spania (+23,9%), Serbia (de 1,8 ori), Canada (de 1,9 ori), Belarus (+9,1%), Egipt (de 2,4 ori), Iordania (de 4,7 ori), Lituania (de 1,7 ori), Arabia Saudită (de 2,2 ori), Irak (+54,9%), Mexic (de 13,2 ori), Croația (de 4,1 ori), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 69,6%. În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Federația Rusă (-10,8%), Germania (-7,4%), Emiratele Arabe Unite (-83,4%), Georgia (-26,8%), China (-37,2%), Israel (-36,4%), Libia (-97,7%), Belgia (-12,5%), Portugalia (-9,3%), Indonezia (-83,0%), Finlanda (-82,5%), atenuând astfel, majorarea pe total exporturi cu 3,4%. În structura exporturilor, din ianuarie-iulie 2022, ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: cereale și preparate pe bază de cereale (13,7%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,1%); semințe și fructe oleaginoase (10,5%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (9,9%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%); legume și fructe (8,2%); îmbrăcăminte și accesorii (6,7%); băuturi alcoolice și nealcoolice (3,4%); mobilă și părțile ei (3,3%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (2,0%); articole din minerale nemetalice (2,0%); vehicule rutiere (2,0%). // 15.09.2022 — InfoMarket

Noutați dupa tema