Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Importurile în Moldova în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, au crescut cu 33,1%, însumând 4 miliarde 347 milioane dolari.

Importurile în Moldova în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, au crescut cu 33,1%, însumând 4 miliarde 347 milioane dolari.

Potrivit Agenției InfoMarket, datele Biroului Național de Statistică arată că, în același timp, în mod tradițional, majoritatea mărfurilor au fost importate în țară pe cale terestră - 76,5% din total. Transportul maritim a reprezentat 6,8% din total importuri, transportul feroviar - 4,9%, transportul aerian - 1,6%, importurile autopropulsate - 0,5%, trimiterile poștale - 0,1%, iar ponderea instalațiilor fixe de transport (gazoducte, rețele electrice) - 9,6% din totalul importurilor. În special, volumul importurilor în Moldova de produse din țările UE timp de 6 luni curent, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, a crescut cu 29% - până la 1 miliard 997,4 milioane dolari, din țările CSI - a crescut cu 55% - până la 1 miliard 151,3 milioane dolari. Importul de mărfuri din alte țări a crescut cu 22,9% - până la 1 miliard 198,3 milioane dolari. Ponderea țărilor UE în volumul total al importurilor moldovenești a scăzut de la 47,41% la 45,95%, ponderea țărilor CSI a crescut de la 22,74% la 26,48%, iar ponderea altor state - a scăzut de la 29,85 % până la 27,57%. Țările lider de unde am importat cel mai mult în ianuarie-iunie 2022 sunt: România (16,2% din totalul importurilor), Rusia (15,3%), China (9,4%), Ucraina (9,1%), Turcia (7,1%), Germania (6,6%), Italia (5,3%), Polonia (3,3%), India (2,6%), Franța (2,4%), Ungaria (2,1%), SUA (1,6%), Cehia și Bulgaria (câte 1,5%), Spania și Belarus (câte 1,3%), Țările de Jos (1%), Austria (0,9%), Marea Britanie (0,8%), Coreea de Sud și Japonia (câte 0,7%). Totodată, potrivit BNS, timp de 6 luni ale anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, au crescut importurile în Moldova din Rusia (de 1,8 ori), România (de 1,7 ori), Ucraina (+34,4%), India (de 5,1 ori), Turcia (+31,5%), Ungaria (+45,1%), Bulgaria (de 1,7 ori), China (+6,5%), Polonia (+16,5%), SUA (+32%), Franța (+19%), Germania (+5,8%), Coreea de Sud (+42,5%), Cehia (+15,3%), Țările de Jos (+23,9%), Spania (+18,4%), Italia (+3,7%), Grecia (+54,9%), Azerbaidjan (de 10,2 ori), Slovacia (+37,5%), Serbia (+46%), Marea Britanie (+16,9%), Israel (de 1,7 ori), Uzbekistan (de 1,8 ori), Turkmenistan (de 6,5 ori), Pakistan (de 1,7 ori), Belgia (+16,9%), Suedia (+28,2%), Finlanda (+46,5%). Totodată, a scăzut volumul importurilor către Moldova din Argentina (-86%), Austria (-16,7%), Belarus (-5,5%), Vietnam (-13,2%), Japonia (-9,4%), Maroc ( -41,8%). În structura importurilor pentru perioada ianuarie-iunie 2022, următoarele grupuri de mărfuri au ocupat ponderi semnificative: petrol, produse petroliere și produse conexe (14,7%); gaze și produse industriale derivate din gaze (10%); mașini și echipamente electrice și piesele acestora (6,1%); autovehicule (5,6%); fire, țesături, textile și produse conexe (3,8%); mașini și dispozitive specializate pentru industrii specifice (3,6%); medicamente și produse farmaceutice (3,4%); mașini și aparate industriale de uz general, piese și piese de schimb pentru aceste mașini (2,7%); legume și fructe (2,5%); fier și oțel (2,2%). // 17.08.2022 – InfoMarket.

Noutați dupa tema