Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-iulie 2022 importurile de mărfuri în Moldova au însumat 5111,8 milioane dolari SUA, cu 33.5 la sută mai mult față de perioada similară din anul 2021

În ianuarie-iulie 2022 importurile de mărfuri în Moldova au însumat 5111,8 milioane dolari SUA, cu 33.5 la sută mai mult față de perioada similară din anul 2021

Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri, în ianuarie-iulie 2022 continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (76,4% din total importuri), fiind urmate de instalațiile fixe de transport (9,0%), transportul maritim (7,5%), transportul feroviar (4,9%), transportul aerian (1,6%), autopropulsie (0,5%) și expedieri poștale (0,1%). Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27), în ianuarie-iulie 2022, s-au cifrat la 2362,9 milioane dolari SUA (cu 30,7% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2021), deținând o pondere de 46,2% în total importuri, în scădere cu 1,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-iulie 2021. Importurile de mărfuri provenite din țările CSI, în ianuarie-iulie 2022, au avut o valoare de 1321,7 milioane dolari SUA (cu 49,2% mai mult5, decât în perioada corespunzătoare din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 25,9% în total importuri, în creștere cu 2,8 puncte procentuale, față de ianuarie-iulie 2021. În ianuarie-iulie 2022, în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: România (16,6%), Federația Rusă (14,3%), China (9,6%), Ucraina (9,4%), Turcia (6,9%), Germania (6,5%), Italia (5,2%), Polonia (3,4%), India (2,8%), Franța (2,2%), Ungaria (2,1%), Statele Unite ale Americii (1,6%), Cehia și Bulgaria (câte 1,5%), Belarus și Spania (câte 1,2%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (1,0%), Austria (0,9%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Japonia (câte 0,8%), Grecia și Coreea de Sud (câte 0,7%), Belgia și Slovacia (câte 0,6%). Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-iulie 2022, comparativ cu perioada similară din anul 2021, relevă majorarea importurilor provenite din România (de 1,8 ori), Federația Rusă (de 1,6 ori), Ucraina (+36,9%), India (de 5,5 ori), Turcia (+31,0%), China (+10,3%), Ungaria (+45,6%), Bulgaria (de 1,6 ori), Polonia (+17,1%), Grecia (de 2,1 ori), Statele Unite ale Americii (+30,6%), Germania (+5,3%), Franța (+15,4%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (+26,9%), Turkmenistan (de 3,7 ori), Cehia (+13,7%), Coreea de Sud (+34,2%), Spania (+16,3%), Israel (de 2,1 ori), Azerbaidjan (de 9,0 ori), Slovacia (+31,6%), Serbia (+41,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+12,7%), Finlanda (+53,9%), Kazahstan (+54,7%), Uzbekistan (de 1,7 ori), Italia (+1,6%), Belgia (+15,1%), Suedia (+24,8%), Pakistan (+54,8%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 33,9%. În același timp, s-au redus importurile provenite din Austria (-18,9%), Argentina (-74,8%), Belarus (-9,5%), Vietnam (-15,3%), Malaysia (-21,2%), atenuând, astfel, creșterea pe total importuri cu 0,9%. În structura importurilor, din ianuarie-iulie 2022, ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: petrol, produse petroliere și produse înrudite (15,9%); gaz și produse industriale obținute din gaz (9,1%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (6,1%); vehicule rutiere (5,7%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,8%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (3,7%); produse medicinale și farmaceutice (3,2%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (2,7%); legume și fructe (2,3%); articole prelucrate din metal (2,2%); fier și oțel (2,2%); îmbrăcăminte și accesorii (2,1%).// 15.09.2022 — InfoMarket

Noutați dupa tema