Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În ianuarie-septembrie 2021 importurile de mărfuri au însumat 5 mlrd 072,7 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2020, cu 32,4%.

În ianuarie-septembrie 2021 importurile de mărfuri au însumat 5 mlrd 072,7 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2020, cu 32,4%.

Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-septembrie 2021, continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (85,5% din total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (4,9%), instalațiile fixe de transport (3,3%), transportul maritim (3,1%), transportul aerian (2,4%), autopropulsie (0,6%) și expedieri poștale (0,2%). Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-septembrie 2021 s-au cifrat la 2323,0 milioane dolari SUA (cu 32,6% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2020), deținând o pondere de 45,8% în total importuri, în creștere cu 0,1 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-septembrie 2020. Importurile de mărfuri provenite din țările CSI în ianuarie-septembrie 2021 au avut o valoare de 1233,6 milioane dolari SUA (cu 29,0% mai mult, decât în perioada corespunzătoare din anul 2020), care echivalează cu o cotă de 24,3% în total importuri, în scădere cu 0,7 puncte procentuale, față de ianuarie-septembrie 2020. În ianuarie-septembrie 2021, în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri (Figura 11 și Anexa 2) s-au regăsit: Federația Rusă (12,5% din total importuri), România (12,0%), China (11,8%), Ucraina (9,3%), Germania (8,0%), Turcia (7,4%), Italia (6,5%), Polonia (3,8%), Franța (2,5%), Belarus (+1,9%), Ungaria (1,8%), Republica Cehă (1,7%), Statele Unite ale Americii și Austria (câte 1,5%), Spania (1,4%), Bulgaria (1,2%), Olanda (1,1%), Japonia (1,0%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,9%). Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-septembrie 2021, comparativ cu perioada similară din anul 2020, relevă majorarea importurilor provenite din Federația Rusă (+48,4%), România (+33,8%), China (+33,3%), Turcia (+43,9%), Ucraina (+24,1%), Germania (+27,3%), Italia (+32,2%), Polonia (+25,5%), Franța (+42,9%), Austria (de 1,8 ori), Statele Unite ale Americii (de 1,6 ori), Republica Cehă (+31,0%), Bulgaria (+39,3%), Ungaria (+23,7%), Belarus (+19,6%), Olanda (+35,4%), Spania (+25,7%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+34,7%), Grecia (de 1,7 ori), Argentina (de 4,2 ori), Japonia (+25,8%), Coreea de Sud (+30,6%), Belgia (+29,1%), Slovacia (+37,0%), Vietnam (+23,7%), Portugalia (+48,6%), Elveția (+28,7%), Turkmenistan (de 4,3 ori), Taiwan, provincie a Chinei (+38,0%), Slovenia (+25,4%), India (+14,9%), Suedia (+25,6%), Thailanda (+49,0%), Uzbekistan (de 1,6 ori), Norvegia (de 1,6 ori), Letonia (+40,4%), Malaysia (+27,7%), Ecuador (+16,8%), Danemarca (+25,4%), Finlanda (+24,0%), Chile (de 2,4 ori), Bangladesh (+27,6%), Egipt (+36,5%), Israel (+27,0%), Pakistan (+29,0%), Croația (+45,2%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 33,2%. În același timp, s-au redus importurile provenite din Kazahstan (-78,1%), Azerbaidjan (-72,9%) și Serbia (-11,6%), atenuând, astfel, creșterea pe total importuri cu 1,3%. În structura importurilor din ianuarie-septembrie 2021 , șase secțiuni de mărfuri din Clasificarea Standard de Comerț Internațional reprezintă 95,0% din total importuri, după cum urmează: mașini și echipamente pentru transport (25,6%); mărfuri manufacturate (19,0%); produse chimice (15,0%); combustibili minerali (12,8%); articole manufacturate diverse (11,8%); produse alimentare și animale vii (10,8%). // 17.11.2021 — InfoMarket

Noutați dupa tema