Bacterie veche de 5.000 de ani, descoperită într-o peșteră din România. Este rezistentă la 10 antibiotice moderne
O tulpină de bacterii descoperită într-o peșteră de gheață din România este rezistentă la zece antibiotice moderne, potrivit unui nou studiu.
Bacterii înghețate timp de 5.000 de ani într-o peșteră subterană s-au dovedit rezistente la antibioticele actuale, spun cercetătorii. În adâncurile Peșterii Scărișoara, una dintre cele mai mari peșteri de gheață din România, conservată sub un strat de gheață vechi de 5.000 de ani, oamenii de știință au descoperit o tulpină de Psychrobacter SC65A.3 – bacterii rezistente la antibiotice moderne, relatează Euronews.
Cum a supraviețuit bacteria
Bacteriile pot supraviețui mii de ani în condiții extreme: sub straturi antice de gheață, în permafrost, sub mare sau în lacuri glaciare. Aceste microorganisme s-au adaptat în timp pentru a rezista și a persista în medii ostile.
Cercetătorii români au constatat că tulpina Psychrobacter SC65A.3 – adaptată la medii reci – este rezistentă la 10 antibiotice moderne din 8 clase diferite.
„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3 izolată din Peștera de Gheață Scărișoara, în ciuda originii sale antice, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și deține peste 100 de gene asociate rezistenței”, a declarat Cristina Purcarea, autoarea studiului și cercetător la Institutul de Biologie București al Academiei Române.
Blocul de gheață din peșteră are un volum de aproximativ 100.000 de metri cubi și o vechime estimată la 13.000 de ani, fiind cel mai mare și mai vechi bloc subteran de gheață.
La ce antibiotice este rezistentă
Echipa de cercetare a forat un carotelaj de gheață de 25 de metri din zona cunoscută drept Sala Mare. Analizând fragmentele de gheață, oamenii de știință au izolat mai multe tulpini bacteriene și le-au secvențiat genomul pentru a identifica genele care le permit să supraviețuiască la temperaturi scăzute și pe cele care conferă rezistență antimicrobiană.
Purcarea a precizat că antibioticele la care s-a constatat rezistență sunt utilizate frecvent în terapii orale și injectabile pentru tratarea unor infecții bacteriene grave, precum tuberculoza, colita și infecțiile urinare.
Studii anterioare au analizat alte tulpini de Psychrobacter, în special pentru potențialul lor biotehnologic, însă profilul de rezistență la antibiotice al acestor bacterii este în mare parte necunoscut.
„Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3, recuperați din depozite de gheață vechi de milenii, ne arată cum a evoluat în mod natural rezistența la antibiotice în mediu, cu mult înainte de utilizarea antibioticelor moderne”, a explicat cercetătoarea.
Deși rezistența antimicrobiană este un fenomen natural, utilizarea excesivă a antibioticelor a accelerat procesul, favorizând diversificarea și răspândirea genelor de rezistență, notează autorii studiului.
Rezultatele, publicate în revista Frontiers in Microbiology, subliniază că, în condițiile în care aproximativ 20% din suprafața Pământului este acoperită de habitate înghețate, iar temperaturile scăzute caracterizează o mare parte a biosferei, înțelegerea microbilor adaptați la frig devine tot mai importantă în contextul schimbărilor climatice accelerate, mai precizează Euronews.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a arătat anul trecut că mai mulți factori au creat condiții favorabile răspândirii rezistenței antimicrobiene în regiune: îmbătrânirea populației europene, care este mai vulnerabilă la infecții, circulația transfrontalieră a agenților patogeni rezistenți, utilizarea excesivă a antibioticelor și lacunele în prevenirea și controlul infecțiilor.
La nivel global, una din șase infecții bacteriene este în prezent rezistentă la tratamentele standard, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
stirileprotv.ro
