Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Legătura dintre obiceiul de a sta treaz până târziu și sănătatea inimii. Ce au descoperit cercetătorii

Legătura dintre obiceiul de a sta treaz până târziu și sănătatea inimii. Ce au descoperit cercetătorii

Momentul din zi în care suntem cel mai activi nu ţine doar de preferinţe personale, ci poate avea legătură cu sănătatea pe termen lung. Un nou studiu arată că obiceiul de a sta treaz până târziu se asociază cu o stare mai slabă a sănătăţii cardiovasculare la adulți și vârstnici.

Adulţii de vârstă mijlocie şi vârstnicii care sunt mai activi seara au o sănătate cardiovasculară mai slabă decât cei activi mai devreme în cursul zilei, potrivit unui mare studiu realizat pe baza datelor din UK Biobank şi publicat recent în revistă ştiinţifică a American Heart Association (AHA) – Asociaţia Americană a Inimii, transmite News.ro.

Analiza a inclus peste 300.000 de participanţi, cu o vârstă medie de aproximativ 57 de ani, şi a urmărit legătura dintre cronotip, respectiv preferinţa naturală pentru orele de somn şi veghe, şi starea inimii şi a vaselor de sânge.

Participanţii au fost clasificaţi în funcţie de tiparul declarat: aproximativ 8% s-au identificat drept persoane active seara, care adorm foarte târziu, uneori în jurul orei 2 noaptea, şi ating nivelul maxim de activitate mai târziu în cursul zilei; circa 24% au fost persoane active dimineaţa, care se culcă devreme, de exemplu în jurul orei 21, se trezesc devreme şi sunt mai active în prima parte a zilei. Restul de aproximativ 67% au fost consideraţi fără o preferinţă clară.

Sănătatea cardiovasculară a fost evaluată prin scorul Life’s Essential 8 al AHA, care ia în calcul opt componente cunoscute pentru rolul lor în menţinerea sănătăţii inimii: alimentaţia, activitatea fizică, fumatul, calitatea somnului, greutatea corporală, colesterolul, glicemia şi tensiunea arterială.

Comparativ cu persoanele din categoria intermediară, cei activi seara au avut o probabilitate cu 79% mai mare de a avea un scor cardiovascular general slab.

În plus, pe o perioadă mediană de urmărire de aproximativ 14 ani, acest grup a prezentat un risc cu 16% mai mare de infarct miocardic sau AVC (accident vascular cerebral).

Cine e mai afectat
Legătura dintre o activitate efectuată predominant seara şi o stare mai slabă a sănătăţii cardiovasculare a fost mai pronunţată la femei decât la bărbaţi.


O mare parte din riscul cardiovascular crescut observat la persoanele active seara a fost explicată prin factori de stil de viaţă, în special consumul de nicotină şi dormitul insuficient.

În schimb, persoanele active dimineaţa au avut un risc cu 5% mai mic de a avea o sănătate cardiovasculară slabă comparativ cu persoanele care nu se identificau nici ca fiind active dimineaţa, nici ca fiind active seara.

Autorii studiului notează că aceste rezultate indică un rol important al momentului activităţii zilnice în sănătatea inimii pe termen lung. Ei subliniază că obiceiurile mai frecvente în rândul persoanelor active seara, precum calitatea mai slabă a dietei, fumatul şi dormitul insuficient sau neregulat, contribuie la aceste diferenţe.

Deşi studiul arată o asociere clară, nu sugerează că persoanele care se culcă târziu ar fi în mod inevitabil mai puţin sănătoase. Din contră, rezultatele indică faptul că modificarea unor comportamente, precum renunţarea la fumat şi îmbunătăţirea somnului, ar putea reduce riscul de infarct şi AVC în acest grup.

hotnewsro

Noutați dupa tema