Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Băuturile cu cofeină ar putea contribui la protejarea creierului. Risc mai mic de demență în rândul consumatorilor

Băuturile cu cofeină ar putea contribui la protejarea creierului. Risc mai mic de demență în rândul consumatorilor

Câteva ceşti de cafea sau de ceai băute în fiecare zi ar putea ajuta într-o oarecare măsură la conservarea puterii creierului şi la prevenirea demenţei, au raportat luni oamenii de ştiinţă din Statele Unite, informează Reuters.
Persoanele cu cel mai mare consum zilnic de cafea (sortimente cu cofeină) au prezentat un risc cu 18% mai scăzut de a dezvolta demenţă în comparaţie cu persoanele care au raportat cel mai mic consum zilnic de cafea, potrivit unui studiu bazat pe răspunsurile oferite în chestionare de 132.000 de adulţi americani în decurs de patru decenii.

Studiul, publicat în JAMA, a descoperit, de asemenea, că persoanele cu cel mai mare consum zilnic de cafea au prezentat o rată mai mică - cu aproape 2 puncte procentuale - de probleme de memorie sau gândire autopercepute în comparaţie cu personale cu cel mai mic consum.

Efecte similare pentru ceai, dar nu și pentru băuturile decofeinizate
Rezultatele au fost similare şi pentru ceaiul cofeinizat, dar nu şi pentru băuturile decofeinizate, au explicat cercetătorii.

Deşi rezultatele sunt încurajatoare, studiul nu dovedeşte că substanţa în cauză, cofeina, ajută la protejarea creierului, au adăugat ei.
Amploarea efectului cofeinei, dacă există, a fost mică şi există alte metode mai bine documentate pentru a proteja funcţia cognitivă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, a precizat coordonatorul studiului, Dr. Daniel Wang de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, într-un comunicat.

Factorii stilului de viaţă asociaţi cu riscuri mai mici de demenţă includ exerciţiile fizice, o dietă sănătoasă şi un somn adecvat, potrivit unor studii precedente.

"Studiul nostru sugerează că consumul de cafea sau de ceai cu cofeină poate fi o piesă din acest puzzle", a adăugat Daniel Wang.

Constatările au fost cele mai pronunţate la participanţii care au consumat în fiecare zi între două şi trei ceşti de cafea cofeinizată sau una sau două ceşti de ceai cu cofeină, au precizat autorii cercetării.

Rezultate mai bune la testele cognitive
Cei care au băut cafea cofeinizată au avut, de asemenea, rezultate mai bune la unele teste obiective de evaluare a funcţiei cognitive, potrivit acestui studiu, finanţat de National Institutes of Health (NIH) din SUA.

Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a valida factorii şi mecanismele responsabile pentru aceste descoperiri, au raportat cercetătorii americani.

Ei au remarcat că ingredientele bioactive din cafea şi din ceai, cum ar fi cofeina şi polifenolii, au părut ca posibili factori ce reduc inflamaţia şi deteriorarea celulelor nervoase, protejând în acelaşi timp creierul împotriva declinului cognitiv.

"De asemenea, am comparat persoane cu diferite predispoziţii genetice de a dezvolta demenţă şi am observat aceleaşi rezultate - ceea ce înseamnă că cafeaua sau cofeina sunt probabil la fel de benefice pentru persoanele cu riscuri genetice mari şi cele cu riscuri genetice scăzute de a dezvolta demenţă", a declarat un coautor al studiului, Dr. Yu Zhang de la Facultatea de Sănătate Publică T.H. Chan din cadrul Universităţii Harvard.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema