Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Universitatea Cambridge: Dezvoltarea creierului diferă între fete și băieți încă din perioada prenatală

Universitatea Cambridge: Dezvoltarea creierului diferă între fete și băieți încă din perioada prenatală

Creierul uman suferă transformări accelerate înainte și imediat după naștere, însă această perioadă a fost mult timp dificil de analizat ca un proces continuu. O amplă cercetare realizată Universitatea Cambridge scoate în evidență acum că diferențele dintre modul în care se dezvoltă creierul fetelor și al băieților apar mai devreme decât se presupunea, încă din viața intrauterină. Dezvoltarea cerebrală este intensă atât în perioada prenatală, cât și în primele săptămâni de viață, dar mare parte din acest proces a fost greu de observat direct.
În premieră, un colectiv de cercetători ai universității britanice a reușit să urmărească evoluția creierului uman din a doua jumătate a sarcinii până în prima lună după naștere, folosind imagini realizate înainte și după venirea pe lume. Concluziile arată că diferențele legate de sex în ritmul de creștere a creierului sunt vizibile încă din a doua parte a sarcinii. De-a lungul timpului, oamenii de știință au încercat să stabilească momentul în care apar pentru prima dată diferențele dintre creierul masculin și cel feminin, precum și factorii biologici care le influențează, scrie News.ro. Multe studii s-au concentrat fie pe perioada intrauterină, fie pe nou-născuți și sugari, ceea ce a lăsat neexplorată tocmai tranziția dintre viața intrauterină și cea extrauterină. Fără o imagine continuă, a fost dificil de stabilit dacă aceste diferențe apar doar după naștere sau încep mai devreme și continuă ulterior să se accentueze. Pentru asta, echipa de la Centrul pentru Cercetarea Autismului din cadrul Universității Cambridge a analizat imagini ale creierului care acoperă ambele perioade, înainte și după naștere, tratând dezvoltarea timpurie ca un proces continuu, nu ca etape separate. Această abordare este importantă deoarece volumul creierului se modifică rapid în acest interval, iar diferențele subtile pot fi interpretate mai corect atunci când este urmărită evoluția dezvoltării creierului în timp, și nu doar ca observații separate. Analiza s-a bazat pe aproape 800 de scanări prenatale și postnatale din cadrul Proiectului Developing Human Connectome, una dintre cele mai ample baze de date imagistice dedicate perioadei perinatale. Dimensiunea eșantionului este importantă în studiile asupra dezvoltării timpurii, deoarece variațiile de la un individ la altul sunt mari, iar diferențele generale dintre grupuri pot fi subtile și greu de identificat. Studiul arată că există diferențe prenatale în modul de creștere a creierului uman în funcție de sex. Potrivit rezultatelor publicate recent în revista Scientific Reports, pe parcursul acestor stadii timpurii, creierul masculin prezintă, în medie, o creștere mai accentuată a volumului total pe măsură ce dezvoltarea avansează, comparativ cu cel feminin. Diferențele au fost observate la nivelul întregului creier. Cercetarea oferă și alte informații relevante despre modul în care creierul se dezvoltă în această perioadă. Diferite regiuni și tipuri de țesut cerebral se maturizează în ritmuri diferite. De exemplu, substanța albă, responsabilă de conectarea diferitelor regiuni ale creierului, contribuie cel mai mult la creșterea volumului cerebral în mijlocul sarcinii. În schimb, substanța cenușie, implicată în procesele cognitive și de procesare a informațiilor, devine dominantă spre finalul sarcinii și după naștere. De asemenea, structurile de substanță cenușie subcorticală, aflate mai profund în creier, precum amigdala, cerebelul și talamusul, ating rate maxime de creștere mai devreme decât substanța cenușie corticală. Acest lucru sugerează că sistemele cerebrale care susțin funcții de bază se maturizează mai devreme decât cele implicate în procese cognitive complexe. Autorii subliniază că stabilirea acestor traiectorii de creștere cerebrală încă din primele etape ale vieții are un rol important pentru a înțelege cum diferențele apărute foarte devreme în dezvoltarea creierului pot fi legate de evoluții diferite mai târziu în viață. Printre acestea se numără și afecțiuni psihiatrice și de neurodezvoltare, precum autismul, care este asociat cu diferențe în ritmul de creștere a creierului.

profit.ro

Noutați dupa tema