Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Exercițiile fizice ajută oasele să rămână puternice. Dar dacă nu poți să le faci? Cercetătorii, în fața unei descoperiri ce poate schimba viața a milioane de oameni

Exercițiile fizice ajută oasele să rămână puternice. Dar dacă nu poți să le faci? Cercetătorii, în fața unei descoperiri ce poate schimba viața a milioane de oameni

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din Hong Kong (HKUMed) au identificat un proces biologic care explică modul în care activitatea fizică ajută la menținerea oaselor puternice. Descoperirea ar putea duce la noi tratamente pentru osteoporoză și pierderea densității osoase, în special pentru persoanele care nu pot face exerciții fizice.

Echipa a descoperit că o proteină specifică acționează ca un „senzor de efort” intern al corpului, permițând oaselor să răspundă la mișcarea fizică și să formeze nou țesut osos.
Această perspectivă deschide posibilitatea dezvoltării unor medicamente care să replice beneficiile exercițiului fizic, oferind o nouă speranță adulților în vârstă, pacienților imobilizați la pat și persoanelor cu boli cronice, care prezintă un risc ridicat de fracturi și din acest motiv nu pot face sport.

„Tratamentele actuale se bazează în mare măsură pe activitatea fizică, pe care mulți pacienți, pur și simplu, nu o pot efectua”, a declarat profesorul Xu Aimin, autorul studiului publicat de Signal Transduction and Targeted Therapy.

„Trebuie să înțelegem cum devin oasele noastre mai puternice când ne mișcăm, înainte de a găsi o cale de a replica aceste beneficii la nivel molecular. Acest studiu este un pas critic spre acest obiectiv”, a mai spus acesta, conform Science Daily.

Țesut osos sau adipos. Cum faci să fie cel bun?
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, oasele își pierd natural densitatea și devin mai poroase. În interiorul măduvei osoase se află celule stem mezenchimale, care se pot transforma fie în țesut osos, fie în celule adipoase (grăsime).

În mod normal, aceste celule răspund la forțele fizice (mișcare, presiune). Totuși, îmbătrânirea înclină balanța, făcând ca mai multe celule stem să se transforme în grăsime, în detrimentul țesutului osos, care ajunge să slăbească. Se ajunge la un ciclu de deteriorare dificil de inversat prin terapiile actuale.

În urma experimentelor pe modele de șoareci și celule stem umane, cercetătorii au identificat o proteină numită Piezo1 pe suprafața celulelor stem din măduva osoasă. Această proteină funcționează ca un senzor mecanic, care detectează forțele generate în timpul exercițiilor fizice. Când simte aceste mișcări se formează țesut osos. Când nu, țesut adipos.

„Am decodat, în esență, modul în care corpul convertește mișcarea în oase mai puternice”, a explicat autorul studiului. „Prin activarea căii Piezo1, putem imita beneficiile exercițiului fizic, păcălind corpul să creadă că face mișcare, chiar și în absența acesteia”, a mai explicat acesta.

Echipa de cercetare se concentrează acum pe transpunerea acestor descoperiri în aplicații clinice. Scopul este dezvoltarea unor terapii care să ducă la formarea de țesut osos, și nu adipos, în absența mișcării, astfel încât să fie menținută rezistența oaselor și să fie îmbunătățită calitatea vieții persoanelor în vârstă sau celor imobilizate la pat.

spotmedia.ro

Noutați dupa tema