Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Jupiter este mai mică și mai plată decât credeam. Tot ce știam se baza pe măsurători de acum 50 de ani

Jupiter este mai mică și mai plată decât credeam. Tot ce știam se baza pe măsurători de acum 50 de ani

Cercetătorii dintr-o echipă internaţională au măsurat Jupiter cu o precizie fără precedent şi au descoperit faptul că cea mai mare planetă din Sistemul Solar este în realitate mai mică şi mai plată decât s-a crezut până acum.
Timp de decenii, estimările privind mărimea şi forma lui Jupiter s-au bazat pe şase măsurători realizate în urmă cu aproape 50 de ani de două misiuni ale NASA, Voyager şi Pioneer, explică Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel.

Acele sonde spaţiale au transmis spre Terra semnale radio, pe care oamenii de ştiinţă le-au utilizat pentru a calcula dimensiunile planetei, însă datele primite lăsau loc unui grad de incertitudine.

Noul studiu, publicat în revista Nature Astronomy, s-a bazat pe date primite de la o altă sondă lansată de NASA, Juno, care orbitează planeta Jupiter începând din 2016. După o prelungire a misiunii sale în 2021, Juno a fost direcţionată pe o nouă traiectorie, care i-a permis să treacă în spatele lui Jupiter văzută din perspectiva planetei Pământ.

Pe măsură ce sonda spaţială s-a deplasat în spatele planetei, semnalele ei radio au fost deformate de atmosfera densă a lui Jupiter. Prin urmărirea acelei "deformări", cercetătorii au putut să măsoare mărimea lui Jupiter cu o acurateţe mult mai mare.

Studiul a descoperit că Jupiter este cu aproximativ 8 kilometri mai îngustă la ecuator şi cu 24 de kilometri mai plată la poli decât sugerau estimările precedente.

Planeta Jupiter nu are o suprafață solidă bine definită
Cercetarea îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să rafineze modelele teoretice privind interiorul lui Jupiter şi să ofere noi perspective despre vânturile sale puternice, structura sa profundă şi, în general, formarea şi evoluţia planetelor gigantice.

Conform datelor actuale, gigantul gazos Jupiter are o rază medie de 69.911 de kilometri, cu o masă de o miime din cea a Soarelui, dar de două ori și jumătate decât masa totală a tuturor celorlalte planete din Sistemul Solar.

Cea de-a cincea planetă de la soare este formată din trei sferturi de hidrogen și un sfert din heliu. Poate avea un nucleu stâncos din elemente mai grele, dar, la fel ca celelalte planete gigante, lui Jupiter îi lipsește o suprafață solidă bine definită. Datorită rotației sale rapide, forma planetei este cea a unui elipsoid de rotație (mai turtit la poli și mai bombat la ecuator).

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema