Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Decembrie, a.2025Banca Națională crește cota de capital propriu a băncilor în activitatea lor operațională„Finanțează” Banca Națională bugetul de stat în detrimentul economiei? Și ce legătură au FMI și băncile comerciale cu asta?Măsuri inflaționiste în condițiile unei inflații ridicate sau așteptarea politicii Stop-and-Go a Băncii Naționale a MoldoveiDr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

„Nu este o soluție miraculoasă”. Postul intermitent nu e mai eficient decât dietele clasice, arată un nou studiu

„Nu este o soluție miraculoasă”. Postul intermitent nu e mai eficient decât dietele clasice, arată un nou studiu

Postul intermitent, promovat intens în ultimii ani ca soluție pentru slăbit, nu este mai eficient decât dietele tradiționale și abia depășește rezultatele obținute fără nicio schimbare a alimentației, potrivit unei ample analize a datelor din mai multe studii, scrie The Guardian.

Cercetătorii au analizat informațiile din 22 de studii realizate la nivel mondial și au constatat că persoanele supraponderale sau care suferă de obezitate au slăbit aproximativ la fel urmând recomandări de dietă clasice precum atunci când au adoptat postul intermitent, cum este medoda „5:2” a lui Michael Mosley, prin care este restricționat drastic consumul de calorii în două din șapte zile.

În plus, diferența față de lipsa oricărei diete pentru pierderea în greutate a fost modestă, conform analizei. În medie, participanții au pierdut doar aproximativ 3% din greutatea corporală prin post intermitent, sub pragul de 5% considerat de medici drept relevant clinic. Toate studiile incluse au fost pe termen scurt, urmărind rezultate pe cel mult 12 luni.

„Postul intermitent nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi una dintre mai multe opțiuni pentru controlul greutății”, a declarat dr. Luis Garegnani, autorul principal și directorul Centrului Cochrane Asociat din cadrul Spitalului Italian din Buenos Aires, Argentina. „Postul intermitent produce probabil rezultate similare cu abordările dietetice tradiționale pentru pierderea în greutate. Nu pare clar superior, dar nici inferior”, a spus specialistul.

Postul intermitent a devenit foarte popular
Postul intermitent presupune fie restricționarea alimentației la anumite intervale orare, fie alternarea zilelor de alimentație normală cu zile de post. Popularitatea sa a explodat, pe fondul promisiunilor că ar ajuta nu doar la scăderea în greutate, ci și la îmbunătățirea sănătății fizice și cognitive sau chiar la încetinirea îmbătrânirii, notează publicația britanică.

Specialiștii au folosit medode de referință pentru analiza făcută în evaluarea unor date din studii clinice randomizate care au inclus 1.995 de adulți din Europa, America de Nord, China, Australia și America de Sud. Au fost analizate mai multe forme de post intermitent, cum ar fi post la două zile, dieta 5:2, în care oamenii postesc două zile pe săptămână, și alimentația cu restricție de timp.

Dincolo de beneficiile modeste în privința pierderii în greutate, cercetătorii nu au găsit dovezi solide că postul intermitent ar îmbunătăți calitatea vieții mai mult decât alte tipuri de dietă.

Garegnani a subliniat că este importantă clarificarea dovezilor, în contextul promovării intense a postului intermitent în presă și online. Multe dintre studiile existente sunt de scurtă durată și de o calitate modestă, ceea ce face dificilă formularea unor concluzii ferme privind beneficiile reale.

În mod surprinzător, niciunul dintre cele 22 de studii nu a întrebat persoanele participante cât de satisfăcute erau de postul intermitent, a adăugat Garegnani.

Ce îngreunează analiza
Dr. Zhila Semnani-Azad, de la Universitatea Națională din Singapore , a explicat că efectele postului ar putea depinde de momentul în care este practicat, având în vedere legătura strânsă dintre ritmurile circadiene și metabolism.

Studiile pe animale sugerează că postul poate modifica modul în care sunt utilizate rezervele de grăsime, poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină, care este relevantă în diabet, și poate reduce inflamația și stresul oxidativ.

De asemenea, ar putea stimula un proces care se numește autofagie, mecanismul prin care organismul „reciclează” componentele celulare, posibil cu efecte asupra longevității. Totuși, lipsa unei definiții universale a postului intermitent îngreunează compararea studiilor și înțelegerea impactului său real, a adăugat ea.

La rândul său, Maik Pietzner, profesor de modelare a datelor de sănătate la Institutul de Sănătate al Spitalului Universitar Charité din Berlin, s-a declarat surprins de faptul că pierderea în greutate a fost modestă datorată postului intermitent comparativ cu lipsa oricărei acțiuni.

El a subliniat însă că datele se aliniază cu alte dovezi potrivit cărora persoanele aflate în post intermitent sunt adesea mai puțin active fizic și că scăderea în greutate este dificil de obținut fără medicamente.

„O posibilă scădere moderată în greutate”
În propriile sale cercetări, perioade scurte de post complet, chiar și de până la două zile, au avut efecte minime asupra organismului. Într-un studiu în care participanții au consumat doar apă timp de șapte zile, modificările semnificative ale proteinelor din sânge au apărut abia după trei zile.
„Dacă oamenii se simt mai bine urmând astfel de regimuri, nu i-aș opri. Dar această analiză, alături de alte cercetări din domeniu, arată clar că nu există dovezi solide pentru efecte pozitive dincolo de o posibilă scădere moderată în greutate”, a spus Pietzner.

„Corpul nostru a evoluat în condiții de penurie alimentară și poate face față foarte bine perioadelor prelungite fără mâncare, dar asta nu înseamnă însă că funcționăm mai bine odată ce aceste mecanisme sunt activate”, precizat profesorul.

hotnews.ro

Noutați dupa tema