Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Gustul și măiestria umană vor deveni factorul de diferențiere într-o lume în care A.I. generează cu ușurință „balast”, spune o fostă vicepreședintă a OpenAI

Gustul și măiestria umană vor deveni factorul de diferențiere într-o lume în care A.I. generează cu ușurință „balast”, spune o fostă vicepreședintă a OpenAI

În era saturației cu sisteme și instrumente de inteligență artificială, o fostă vicepreședintă a OpenAI se așteaptă ca gustul și măiestria umană să facă diferența dintre succes și eșec, pe măsură ce companiile implementează tehnologia, relatează Business Insider.

„Gustul va deveni un factor de diferențiere în epoca inteligenței artificiale, deoarece va exista o cantitate imensă de balast generat de A.I.”, a declarat Krithika Shankarraman, fostă angajată a OpenAI și a companiei fintech Stripe, într-un episod recent al Lenny’s Podcast. „Această putere este la îndemâna oricui”, a subliniat ea.

Shankarraman, care în prezent lucrează la firma de investiții Thrive Capital, crede că angajații umani ar trebui să fie implicați în fiecare etapă a procesului de lansare și promovare a unui produs, în condițiile în care instrumentele A.I., în teorie, fac acum mult mai ușoare aceste sarcini importante.

„Companiile care se vor distinge sunt cele care își arată măiestria”, a spus ea. „Cele care demonstrează o înțelegere autentică a produsului, o înțelegere reală a clientului și reușesc să le conecteze într-un mod semnificativ”, a indicat aceasta.

Oamenii nu trebuie să devină excesiv de dependenți de A.I.
Shankarraman a afirmat că vede A.I. ca pe un instrument revoluționar și că, dacă nu explorezi deja cum să îl folosești în avantajul tău, riști să rămâi în urmă. Înțelegerea „mecanicii de bază” a ceea ce încerci să realizezi este esențială, a adăugat ea, și ajută la evitarea unei dependențe excesive de A.I.

„Acesta este motivul pentru care cred cu tărie în educația STEM (N.r. Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică): pentru că îți oferă înțelegerea conceptelor fundamentale”, a spus Shankarraman. „Apoi ai posibilitatea și libertatea de a alege cum aplici acele concepte, dar ele trebuie să fie acolo, la bază”, a subliniat ea.

Privind spre viitor, Shankarraman crede că ar trebui să încurajăm învățarea de dragul cunoașterii, ceea ce va face mai ușoară asimilarea conceptelor esențiale.

„Pentru că a avea o mentalitate de creștere, de a merge la școală ca să înveți acele concepte și să înțelegi cum să le aplici, e o mentalitate complet diferită față de a merge la școală doar pentru note sau ca să termini cursurile”, a spus ea.

Fosta vicepreședintă a OpenAI lansează și un avertisment pentru companii
Deși Shankarraman a spus în final că este responsabilitatea individului să-și asume răspunderea pentru modul în care folosește A.I., ea speră totuși ca firmele să țină cont de dezvoltarea responsabilă a tehnologiei pe măsură ce modelele avansează, și să nu cadă în capcana unei „întreceri de orgolii.”

„Pe scurt, ceea ce încerc să spun este că toate aceste companii trebuie să gândească într-un mod mult mai orientat spre termen lung”, a explicat ea.

„Pentru că nu este vorba despre o cursă a celui mai bun chatbot sau a celor mai bune rezultate. Este vorba despre cum poate A.I. să devină o forță pozitivă pentru umanitate”, a subliniat fosta vicepreședintă a OpenAI.

hotnews.ro

Noutați dupa tema