Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Visul milenar al alchimiștilor a fost îndeplinit. Cum au reușit cercetătorii de la CERN să transforme plumbul în aur

Visul milenar al alchimiștilor a fost îndeplinit. Cum au reușit cercetătorii de la CERN să transforme plumbul în aur

Oamenii de știință de la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) au realizat o adevărată performanță științifică: transformarea plumbului în aur.
Transformarea a fost realizată în cadrul experimentelor desfășurate cu ajutorul Marelui Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider - LHC), unul dintre cele mai puternice instrumente științifice din lume, informează vineri site-ul zdnet.fr.

Rezultatele experimentului au fost publicate săptămâna trecută într-un articol apărut în revista Physical Review Journals.
Scopul inițial al proiectului a fost acela de a face particulele subatomice să se ciocnească între ele la viteze apropiate de viteza luminii. Ideea era de a recrea condițiile care au existat în Univers imediat după Big Bang. În acest context, cercetătorii au provocat coliziuni între nuclee de plumb în interiorul LHC.
O descoperire neașteptată
Printr-o coincidență fericită, acele ciocniri au condus la un rezultat neașteptat: transformarea plumbului în aur. Plumbul are, într-adevăr, cu trei protoni mai mult decât aurul. Această diferență a jucat un rol cheie în proces.

'Transformarea plumbului în aur a fost visul alchimiștilor medievali. Acest vis a fost realizat la LHC', au scris oamenii de știință de la CERN în articolul lor.
În timpul experimentelor de la LHC, ionii din fascicul nu se ciocnesc întotdeauna în mod frontal. Uneori, ei pur și simplu se freacă unul de celălalt. În aceste cazuri particulare, în jurul ionilor se formează un câmp electromagnetic puternic, care generează un impuls de energie capabil să stimuleze nucleul de plumb. Acest fenomen, cunoscut sub numele de disociere electromagnetică, determină ejectarea a trei protoni. Odată ce această transformare a avut loc, plumbul devine aur.

O cantitate infimă de aur a fost produsă
În pofida acestei descoperiri fascinante, oamenii de știință îndeamnă la prudență. Între 2015 și 2018, coliziunile de la LHC au produs aproximativ 86 de miliarde de nuclee de aur. Această cantitate poate părea colosală. Însă ea reprezintă doar aproximativ a 29-a parte dintr-o trilionime dintr-un gram - o cantitate atât de mică, încât nu are nicio utilitate practică reală.

Ținând cont de costul colosal al operațiunii - în termeni de energie, timp și resurse -, această metodă de transformare a plumbului în aur este extrem de ineficientă, după cum a subliniat site-ul Futurism.com.

Cu toate acestea, cercetătorii consideră că această descoperire reprezintă un progres științific major, care va duce probabil la noi direcții de cercetare. 'Este pentru prima dată când procesul de transformare a plumbului în aur a fost demonstrat experimental și sistematic la LHC', a declarat Uliana Dmitrieva, cercetătoare la CERN.

stirileprotv.ro

Noutați dupa tema