Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Antarctica se acoperă din nou de gheață. Patru ghețari au înregistrat creșteri spectaculoase de masă în ultimii ani

Antarctica se acoperă din nou de gheață. Patru ghețari au înregistrat creșteri spectaculoase de masă în ultimii ani

În cazul a cel puţin patru gheţari majori din regiunea Wilkes Land-Queen Mary Land din estul Antarcticii datele satelitare arată că s-a înregistrat o inversare a procesului de pierdere accelerată de masă prin care au trecut în perioada 2011 – 2020, aceştia înregistrând creşteri record ale masei de gheaţă în perioada 2021 – 2023, transmite scitechdaily.com, care citează Science China Press.

Aceasta este concluzia unui studiu coordonat de Dr. Wang şi Prof. Shen de la Universitatea Tongji din Shanghai, China, bazat pe datele obţinute de misiunile satelitare ale NASA GRACE (Gravity Recovery and Climate Experiment) şi respectiv GRACE-FO (GRACE Follow-On), transmite Agerpres.
Calota glaciară antarctică (AIS) joacă un rol major în procesul de creştere a nivelului oceanului global. Studii anterioare au evidenţiat pe termen lung o tendinţă de pierdere a masei de gheaţă, în special în Antarctica de Vest şi în Peninsula Antarctică, în timp ce gheţarii din Antarctica de Est au apărut relativ stabili. Însă în studiul lor, Dr. Wang şi Prof. Shen au descoperit o modificare surprinzătoare a acestei tendinţe de topire – în perioada 2021 – 2023 AIS a cunoscut o creştere record a masei de gheaţă totale.

Astfel, în perioada 2002 – 2010, calota antarctică a pierdut în medie 74 de miliarde de tone de gheaţă pe an, iar în perioada 2011 – 2020 această pierdere s-a dublat, ajungând la o medie de 142 de miliarde de tone. Această pierdere accelerată de masă a fost legată în principal de intensificarea topirii gheţurilor în Antarctica de Vest şi în regiunea WL-QML din Antarctica de Est. Cu toate acestea, după 2020, a avut loc o inversare semnificativă, determinată, probabil, de o acumularea anormală de precipitaţii.

Astfel, în perioada 2021 – 2023 masa calotei glaciare a crescut cu valoarea medie de 108 miliarde de tone pe an, transmite şi Live Science care citează acelaşi studiu.

În mod corespunzător, conform studiului, pierderea de masă de gheaţă din Antarctica a dus la o creştere a nivelului oceanului planetar de 0,20ą0,16 mm/an în perioada 2002-2010 şi respectiv de 0,39ą0,15 mm/an între anii 2011-2020. Prin contrast, în perioada 2021-2023 s-a înregistrat o contribuţie negativă, compensând creşterea medie a nivelului oceanului global cu o rată între 0,30ą0,21 mm/an.

Cele patru bazine glaciare cheie din regiunea Wilkes Land-Queen Mary Land, gheţarii Totten, Moscow University, Denman şi Vincennes Bay au prezentat o intensificare a pierderii de masă cu o rată de 47,64ą8,14 Gt/an în perioada 2011-2020 prin comparaţie cu 2002-2010. Cercetătorii au explicat că „această pierdere accelerată de masă a fost determinată în principal de doi factori: reducerea masei de suprafaţă (contribuind cu 72,53%) şi creşterea debitului de gheaţă (27,47%)”.

Topirea completă a acestor patru gheţari ar putea declanşa o creştere a nivelului mediu al mării la nivel global de peste 7 metri. Modelele lor pronunţate de ablaţie constituie deja un semnal de avertizare climatic critic, justificând o atenţie ştiinţifică sporită asupra stabilităţii lor, se mai precizează în studiu.

Studiul cercetătorilor chinezi este denumit „Spatiotemporal mass change rate analysis from 2002 to 2023 over the Antarctic Ice Sheet and four glacier basins in Wilkes-Queen Mary Land”, a fost semnat de Wei Wang, Yunzhong Shen, Qiujie Chen, Fengwei Wang şi Yangkang Yu şi publicat la 19 martie 2025 în jurnalul Science China Earth Sciences.

hotnews.ro

Noutați dupa tema