Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

România, țara europeană în care urșii umblă liberi. Mult mai mulți decât se credea

România, țara europeană în care urșii umblă liberi. Mult mai mulți decât se credea

Populația de urși din România crește, iar acum cresc și oportunitățile pentru călători de a sta față în față cu aceștia, dar într-un mod responsabil, relatează BBC.

România adăpostește cea mai mare populație de urși bruni sălbatici din Europa, în afara Rusiei, cu până la 13.000 de urși care trăiesc în și în jurul pădurilor în mare parte neatinse din Munții Carpați, arată G4Media.

Dar, în timp ce observarea urșilor a fost mult timp o atracție turistică în România, aceasta nu a implicat istoric aventurarea în pădure, arată jurnaliștii britanici. „Nu cu mult timp în urmă, era ceva obișnuit să vezi un urs ținut într-o cușcă în fața afacerilor de aici pentru a atrage clienții”, a explicat prezentatorul Reece Parkinson într-un episod recent al emisiunii The Travel Show de la BBC. Când România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, țara a început să adere la Directiva UE privind grădinile zoologice, care emite orientări privind modul în care trebuie tratate animalele captive.

În ultimii 18 ani, țara a apelat la metode mai umane și mai durabile pentru a prezenta unul dintre ultimele colțuri cu adevărat sălbatice din Europa și urșii bruni care trăiesc aici. Urșii bruni au cutreierat pădurile și munții Europei timp de milioane de ani. Cu toate acestea, numărul lor a scăzut semnificativ odată cu dezvoltarea civilizației umane. În prezent, se estimează că aproximativ 36.000 de urși trăiesc în partea europeană a Rusiei, însă noile cercetări efectuate de Institutul de Cercetări Forestiere din România arată că populația de urși bruni din această țară este mult mai mare decât s-a estimat anterior – un fapt care a adus atât oportunități, cât și provocări pentru comunitățile din jur.

Sanctuarul ursului brun din România Pe de o parte, turismul durabil pentru urși în România este în creștere. Numeroși operatori de turism, precum Outdoor Holidays și Much Better Adventures, oferă acum vizitatorilor excursii ghidate de „observare a urșilor” în pădurile în care trăiesc urșii bruni. Acest lucru, la rândul său, creează oportunități economice pentru comunitățile rurale ale țării și încurajează conservarea continuă a habitatului animalelor. Există chiar și un adăpost dedicat: Sanctuarul de urși Libearty, situat în sudul Munților Carpați, în orașul Zărnești, este cel mai mare sanctuar de urși bruni din lume.

Acesta nu numai că salvează și oferă îngrijiri medicale foștilor urși captivi care nu pot fi eliberați în sălbăticie, dar oferă și tururi publice, permițându-le vizitatorilor să vadă urșii într-o întindere de 69 de hectare de păduri de stejar și pășuni. „În ultimii 20 de ani, Cristina Lapis și echipa ei de la Libearty Bear Sanctuary au oferit o casă la peste 130 de urși aici, în Transilvania”, a declarat Parkinson. Se fac eforturi pentru a încerca să se găsească un compromis care să protejeze urșii și să mențină vizitatorii și animalele cât mai în siguranță. Animalele sunt protejate în temeiul legislației românești, iar eforturile de împădurire și de educare sunt în curs de desfășurare pentru a împiedica urșii să intre pe teritoriul oamenilor pentru a se hrăni și pentru a-i învăța pe oameni ce să facă atunci când întâlnesc un urs în pădure.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat recent că în România se află între 10.419 și 12.770 de urși bruni, 95% fiind probabilitatea de acoperire a intervalului estimat, în timp ce numărul optim de exemplare este estimat la 4.000.

profit.ro

Noutați dupa tema