Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Oamenii, învinși de furnici la testul labirintului. Un studiu arată că insectele sunt capabile să colaboreze mai bine

Oamenii, învinși de furnici la testul labirintului. Un studiu arată că insectele sunt capabile să colaboreze mai bine

Un studiu israelian a demonstrat că grupurile de furnici depăşesc, în unele cazuri, performanţele oamenilor în cazul unor sarcini bazate pe munca în echipă, cum ar fi navigarea într-un labirint, transmite marţi agenţia Xinhua, citată de Agerpres.

Studiul, realizat de Weizmann Institute of Science (WIS), a fost publicat luni seara în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Cercetarea s-a bazat pe o trăsătură pe care oamenii şi furnicile o au în comun: capacitatea de a coopera sistematic în timp ce transportă încărcături mari, care depăşesc cu mult dimensiunea unui individ. Această trăsătură unică a constituit baza unui test realizat cu scopul de a evalua cine poate manevra mai bine o încărcătură de dimensiuni mari printr-un labirint.

Pentru a compara furnicile şi oamenii, cercetătorii au adaptat „dilema mutării pianului” din robotică şi proiectarea mişcării, folosind un obiect mare în formă de „T” în locului unui pian. Obiectul a trebuit să fie deplasat printr-un spaţiu cu trei încăperi şi fante înguste. Au fost create două seturi de labirinturi adaptate dimensiunilor furnicilor, oamenilor şi grupurilor de diferite mărimi.
Furnicile, din specia Paratrechina longicornis, au fost păcălite să creadă că încărcătura era hrană. Pentru o comparaţie corectă, grupurile de oameni au fost instruite să evite comunicarea verbală sau gestuală.
Deloc surprinzător, oamenii au depăşit furnicile la proba individuală datorită abilităţilor lor cognitive. Cu toate acestea, la proba în echipă, furnicile au lucrat strategic, folosindu-se de memoria colectivă pentru a menţine cursul şi a evita greşelile.

Oamenii, dimpotrivă, nu au reuşit să îşi îmbunătăţească în mod semnificativ performanţele în timp ce acţionau în grup. Iar când comunicarea între membrii unui grup a fost limitată, pentru a semăna cu cea dintre furnici, performanţele lor au scăzut chiar mai mult. Ei aveau tendinţa de a opta pentru soluţii „lacome”, care nu erau benefice pe termen lung.

Cercetătorii au explicat că rezultatele validează conceptul de familie existent într-o colonie de furnici, în care toţi membrii au interese comune şi în care cooperarea este mult mai importantă decât concurenţa.

hotnews.ro

Noutați dupa tema