Schimbări climatice: scăderea exploatării forestiere după schimbările politice din Brazilia, Columbia
Numărul copacilor pierduți în pădurile tropicale din Brazilia și Columbia a scăzut dramatic anul trecut din cauza acțiunilor politice, arată o nouă analiză.
Cercetătorii spun că noii lideri au acordat prioritate mediului, pierderile de copaci din Amazonul brazilian scăzând cu 39%.
Cu toate acestea, creșterea tăierilor de copaci și a incendiilor din Bolivia, Laos și Nicaragua a șters multe dintre aceste câștiguri.
Pierderile globale au crescut cu un sfert, în principal din cauza incendiilor forestiere din Canada.
Incendiile de vegetație intense și de lungă durată care au ars în Canada au provocat pierderi de copaci de cinci ori mai multe în 2023 decât în anul precedent.
Incendiile din zonele forestiere din nord au un impact uriaș asupra imaginii globale globale a pierderii acoperirii arborilor, potrivit analiștilor de la laboratorul GLAD de la Universitatea din Maryland și de la World Resources Institute (WRI), care publică date anuale despre tăierea pădurilor.
Dar pentru acești cercetători, curățarea intenționată a pădurilor tropicale mature din regiunile tropicale este cea mai importantă măsură atunci când vine vorba de schimbările climatice.
În locații precum Amazonul, aceste păduri primare stochează cantități mari de carbon, critice pentru eforturile lumii de a limita creșterea temperaturilor globale.
Aceste regiuni tropicale au fost, de asemenea, principalul obiectiv al defrișărilor conduse de om în ultimele cinci decenii.
În 2023, la tropice s-au pierdut 3,7 milioane de hectare de pădure - echivalentul a 10 terenuri de fotbal pe minut, o ușoară scădere față de anul trecut.
Aceste pierderi ar fi fost mult mai mari dacă nu ar fi fost Brazilia și Columbia.
Potrivit acestei noi analize, acțiunea politică din ambele țări a avut un impact semnificativ asupra tăierii copacilor.
Președintele Luiz Inacio Lula da Silva a venit la putere în Brazilia anul trecut, promițând că va aborda pierderile de copaci și va pune capăt defrișărilor până în 2030.
Drept urmare, a existat o scădere cu 36% a pierderilor de păduri primare în Brazilia în 2023, comparativ cu 2022.
„Cred că ceea ce vedem în Brazilia, de exemplu, este într-adevăr un caz de repunere în aplicare a legii, care a fost demontat în timpul guvernului precedent”, a spus Rod Taylor de la WRI.
Având în vedere că Brazilia a fost responsabilă pentru 43% din toate pierderile de păduri tropicale în 2022, această reducere este semnificativă.
Deși scăderea a fost binevenită, observatorii spun că pierderile de copaci rămân în continuare mai mari decât erau la începutul anilor 2010.
Nu toate regiunile împădurite din Brazilia au înregistrat reduceri. În Cerrado, care este centrul producției agricole, a existat o creștere cu 6% a pierderii de copaci.
Columbia a înregistrat, de asemenea, o scădere semnificativă, cu pierderea pădurilor primare cu aproape jumătate față de 2022.
Observatorii spun că acțiunile președintelui Gustavo Petro Urrego au jucat un rol important în toamnă.
„Povestea defrișărilor din Columbia este complexă și profund împletită cu politica țării, ceea ce face ca scăderea istorică din 2023 să fie deosebit de puternică”, a spus Alejandra Laina, de la WRI, Columbia.
„Nu există nicio îndoială că acțiunile guvernamentale recente și angajamentul comunităților au avut un impact profund asupra pădurilor din Columbia și îi încurajăm pe cei implicați în discuțiile de pace actuale să folosească aceste date ca o rampă de lansare pentru a accelera progresul”.
Dar în altă parte imaginea despre pierderea copacilor rămâne slabă.
Bolivia a înregistrat o pierdere record pentru al treilea an consecutiv, cu cifrele în creștere cu 27% față de 2022. Aproximativ jumătate din aceasta s-a datorat incendiilor, deoarece vremea caldă a văzut incendiile declanșate de oameni s-au răspândit în păduri.
Au existat, de asemenea, creșteri notabile în Laos și Nicaragua, în principal din cauza expansiunii agricole.
De asemenea, Indonezia a înregistrat o creștere a pierderilor, dar rata rămâne scăzută din punct de vedere istoric în comparație cu acum un deceniu.
Cercetătorii spun că imaginea de ansamblu este hotărât amestecată și subliniază faptul că lumii mai au doar șase ani pentru a-și respecta promisiunea de a opri defrișările, făcută în 2021 la COP26 din Glasgow.
„Acest raport ne provoacă în mod corespunzător să echilibrăm disperarea și speranța în același timp”, a declarat Dr. Andrew Steer, președinte și CEO al Bezos Earth Fund.
„Ratele alarmant de ridicate ale defrișărilor globale ne reamintesc cât de prost ne aflăm în rezolvarea crizelor climatice și naturale”.
bbc.com
