Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Schimbările climatice ar putea afecta cronometrarea, spune studiul

Schimbările climatice ar putea afecta cronometrarea, spune studiul

Schimbările climatice afectează viteza de rotație a Pământului și ar putea avea un impact asupra modului în care păstrăm timpul, spune un studiu. Accelerarea topirii din Groenlanda și Antarctica adaugă apă suplimentară în mările lumii, redistribuind masa. Aceasta încetinește foarte ușor rotația Pământului. Dar planeta încă se învârte mai repede decât înainte.
Efectul este că cronometrele globale ar putea avea nevoie să scadă o secundă din ceasurile noastre mai târziu decât ar fi fost cazul. „Încălzirea globală afectează deja cronometrarea globală”, spune studiul, publicat în revista Nature. Timpul universal coordonat (UTC) - care este folosit de cea mai mare parte a lumii pentru a regla ceasurile și ora - este calculat prin rotația Pământului. Dar viteza de rotație a Pământului nu este constantă și, prin urmare, poate avea un efect asupra cât de lungi sunt zilele și nopțile noastre. Modificările aduse nucleului lichid al planetei au făcut ca Pământul să se învârtească puțin mai repede.
Din anii 1970, pentru a corecta acest lucru, la ceasul global au fost adăugate aproximativ 27 de secunde bisecătoare, cronometrele plănuind să scadă o secundă pentru prima dată în 2026. Aceasta este cunoscută sub numele de „secunda interactivă negativă”. Cu toate acestea, studiul constată că topirea gheții cauzată de schimbările climatice a compensat parțial această accelerare. Calotele de gheață își pierd acum masa de cinci ori mai repede decât în urmă cu 30 de ani, ceea ce înseamnă că schimbarea negativă a secundei nu va fi necesară până în 2029, sugerează studiul.
„Este oarecum impresionant, chiar și pentru mine, am făcut ceva care schimbă în mod măsurabil cât de repede se rotește Pământul”, a declarat Duncan Agnew, autorul studiului, pentru NBC News. „Se întâmplă lucruri fără precedent”. Secunda intercalată negativă nu a fost niciodată folosită până acum și, potrivit studiului, utilizarea sa „va pune o problemă fără precedent” pentru sistemele informatice din întreaga lume. „Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum și reprezintă o provocare majoră pentru a ne asigura că toate părțile infrastructurii globale de cronometrare arată același timp”, a declarat domnul Agnew, cercetător la Universitatea din California, San Diego, agenției de presă AFP.
„Multe programe de calculator pentru secunde bisecătoare presupun că toate sunt pozitive, așa că acestea ar trebui rescrise”, a adăugat el. Cu toate acestea, a existat un oarecare scepticism la adresa studiului. Demetrios Matsakis, fost om de știință șef pentru serviciile de timp la Observatorul Naval al SUA, a declarat pentru AFP că „Pământul este prea imprevizibil pentru a fi sigur” dacă va fi nevoie de o secundă intercală negativă în curând. Activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili, determină creșterea temperaturii lumii. Această creștere a temperaturii are un efect uriaș asupra mediului, inclusiv topirea rapidă a ghețarilor și a straturilor de gheață.

bbc.com

Noutați dupa tema