Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Constanţa şi Tulcea, judeţele cu cel mai curat aer din România ANALIZĂ

Constanţa şi Tulcea, judeţele cu cel mai curat aer din România ANALIZĂ

O analiză a companiei Airly privind calitatea aerului din România arată că Tulcea şi Constanţa înregistrează cea mai bună calitate a aerului.
Compania care se ocupă de monitorizarea calităţii aerului a analizat regiunile din România cu privire la poluarea aerului şi concluziile arată că regiunile de coastă, respectiv Constanţa şi Tulcea, sunt locuri în care calitatea aerului este cea mai bună.
În medie, concentraţiile de PM (particulele în suspensie - n.r.) în cele două judeţe sunt cu 30% mai mici decât în restul ţării.
„Interesant este faptul că, în lunile de iarnă, poluarea aerului în Constanţa şi Tulcea este de obicei de trei ori mai mică decât în restul ţării. Datele analizate privind calitatea aerului sunt valoroase pentru persoanele care se confruntă cu boli ale sistemului cardiovascular şi respirator, inclusiv pentru cei care suferă de astm – mersul la mare poate reduce afecţiunile şi factorii de risc pentru sănătate”, se arată în analiză.
„Conform datelor analizate prin senzorii noştri, litoralul românesc este una dintre cele mai sigure regiuni din ţară atunci când vine vorba de aer curat. E important să analizăm şi calitatea aerului atunci când planificăm o vacanţă sau o ieşire în aer liber, în natură”, spune Marcin Gnat, PR & Communication Manager Airly.
Pentru realizarea studiului, Airly a analizat date de la cei 173 de senzori de calitate a aerului care monitorizează poluanţii timp de 24 de ore pe zi. Cinci dintre aceste dispozitive sunt amplasate pe malul Mării Negre din România.

Mediafax.ro

Noutați dupa tema