Noutaţi

Datele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 31 Iulie, a.2025Dr. Sándor Csány: Fiind a patra ca mărime, OTP Bank din Moldova va crește atât organic, cât și prin posibile fuziuni și achizitiiȘi pare să fie un loc, dar se pare că nuScott HOCKLANDER: Pentru mine, perseverența cetățenilor moldoveni nu este doar o lecție învățată, ci și un mare exempluSorin MASLO: „Anul 2022 a fost unul de cotitură pentru Combinatul „Cricova”, cifra de afaceri a crescut cu aproape 25%” Ratele depozitelor – la maximum. Conjunctura pieței sau De ce băncile au nevoie de depozitele persoanelor fiziceValeriu LAZĂR:”Dacă statul astăzi nu va susține businessul, mâine nu va avea de la cine colecta impozite”Aeroportul din Chișinău, oglindă a statalitățiiMăsurile monetare contra inflației nemonetareBăncile, ca punct de sprijin pentru economie: au majorat profitul și se pregătesc de provocările din semestrul II din 2022Ministerul Finanțelor și investitorii de pe piața valorilor mobiliare de stat, la culmile volumului de plasarePiața bancară: emoții și cerere sportită. Nu există panicăEste oare pregătită Moldova pentru consecințele economice al războiului din țara vecinăNe așteaptă hiperinflație? Totul depinde de diagnoza corectă și tratamentul prescrisCe se întâmplă pe piața valorilor mobiliare de stat și ce atribuție la aceasta are Banca NaționalăSectorul vinicol, în prag de revoluție: Legea de profil falimentează întreprinderile?Capcană pentru piața produselor petroliereLászló DIÓSI: Foreign investments come to Moldova due to banking system stabilityCând nu sunt bani de la FMI, emitem VMS! Nikolay BORISSOV: ”Cumpărarea Moldindconbank-ului reprezintă cea mai bună achiziție de pe piața moldovenească, deși e și cea mai riscantă” Jocuri în ping-pong petrolierAnul bancar 2020 – pandemic, profitabilStraniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități”Jocurile foamete” ale pieței valutareCum să îmblânzim lichiditățileVeaceslav IONIȚĂ: Guvernul a omorât businessul, dar a cochetat cu populațiaOamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

În Vest revine moda trenurilor de noapte. Cu o călătorie Paris-Nice care costă între 19 şi 29 euro cu trenul de noapte, ruta este nu numai mai ieftină, ci şi mai ecologică

În Vest revine moda trenurilor de noapte. Cu o călătorie Paris-Nice care costă între 19 şi 29 euro cu trenul de noapte, ruta este nu numai mai ieftină, ci şi mai ecologică

Trenul de noapte Paris-Nisa, care este mai ieftin şi poluează mai puţin decât zborul direct, a fost reintrodus în Franţa în prezenţa premierului Jean Castex, scrie Euractiv.
Evenimentul a fost unul im¬portant deoarece Franţa, a doua economie ca mărime din UE, va investi 100 de milioane de euro în trenurile nocturne din cele 5,3 mi¬liarde de euro alocate sectorului feroviar prin planul de redresare a ţării. Potrivit guvernului, fondurile vor fi utilizate pentru „regenerarea infrastructurii, tranziţie ecologică a căilor ferate, a transportului de marfă sau chiar pentru lupta împotriva poluării fonice“.
Până acum au existat doar două trenuri de noapte în Franţa, care leagă Parisul de Briançon în Alpii de Sud şi de Rodez în sud-vest.
Cu o călătorie Paris-Nice care costă între 19 şi 29 euro cu trenul de noapte, ruta este nu numai mai ieftină, ci şi mai ecologică.
Potrivit Greenpeace, „pentru o călătorie similară, un avion consumă de şase ori mai multă energie decât un tren“. De exemplu, un zbor dus-întors între Paris şi Zürich emite 300 de kilograme de CO2 de persoană, comparativ cu 48 de kilograme pentru tren. Potrivit lui Adrien din organizaţia „Da trenului de noapte“, „există posibilitatea de a aduce cu bicicleta în tren şi, prin urmare, de a continua călătoria, ceea ce înseamnă o mobilitate mai bună“. De ase¬menea, trenul de noapte „foloseşte echipamentul feroviar existent, ceea ce limitează antropi¬zarea pămân¬tului“, a adăugat el.
În decembrie 2020, companiile de căi ferate din Austria (ÖBB), Germania (Deutsche Bahn), Elveţia (CFF) şi Franţa (SNCF) au anunţat crearea unor rute europene de tren de noapte începând cu decembrie 2021, viitoarele linii incluzând Paris-Viena, Zürich-Roma, Paris-Berlin şi Berlin-Bruxelles.
În 2019, 1,5 milioane de persoane au folosit trenurile Nightjet operate ÖBB. „Am văzut o tendinţă ascen¬dentă înainte de COVID-19, cu o creştere de 10% a rezervărilor în fiecare an“, a menţionat un purtător de cuvânt al ÖBB. În Franţa, mi¬nistrul transpor¬turilor Jean-Baptiste Djebbari a declarat în ianuarie că vrea ca 12 tre¬nuri de noapte să revină în circulaţie până în 2030.

Zf.ro

Noutați dupa tema